♦ Noul guvern spune că va taxa veniturile de pe Facebook, de pe Booking, de pe Bursă, va combate evaziunea fiscală la petrol şi importul de legume, va forţa companii precum WizzAir să-şi mute sediul fiscal în România ♦ Nu măreşte TVA generalizat la 19%, însă scoate exceptările, impune CASS de 10% pentru partea din pensie care depăşeşte 4.000 lei şi măreşte impozitul pe dividende de la 10% la 16% ♦ Pentru niciuna din aceste măsuri nu este evaluat efectul în bani.

Guvernul a pus pe masă o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, conform unui program de guvernare în draft, care a circulat prin mass-media, printre care creşterea TVA la hoteluri şi restaurante, impunerea contribuţiei  la pensie de peste 4.000 lei şi creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, însă nu este prevăzut pentru niciuna din măsuri un studiu de impact bugetar.

Pe lângă creşterea impozitării pe dividende şi anularea facilităţilor de TVA la hoteluri şi restaurante, noutatea este că guvernul îşi asumă taxarea închirierii proprietăţilor prin Airbnb şi Booking, taxarea veniturilor provenite din social-media, Facebook, TikTok, YouTube, precum şi o taxare specială pe profitul excepţional al băncilor obţinut din creşterea ROBOR.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus pentru ZF că nu i-a prezentat nimeni până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii, iar 4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele şapte societăţi.

„Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei“, a mai spus Omer Tetik.

O parte din măsurile pentru creşterea veniturilor şi combaterea evaziunii:

1. ANAF, Antifrauda, în afara algoritmului politic, controale pe bază de risc

2. Criminalizarea evaziunii fiscale

3. Încurajarea delaţiunilor

4. Combatere evaziune petrol, import legume, Portul Constanţa

5. Taxare suplimentară jocuri de noroc

6. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi bursiere

7. Taxarea închirierii prin platforme ca Airbnb, Booking

8. Taxarea veniturilor din platforme social media, Facebook, TikTok, YouTube

9. Taxarea profitului excesiv al băncilor

10. Eliminarea facilităţilor TVA la tranzacţiile imobiliare

O parte din măsurile de consolidare fiscală:

1. Impunere CASS la pensii de peste 4.000 lei

2. Eliminarea excepţiilor la TVA. Creşterea cotelor reduse de TVA la 19%

3. Impozit pe dividende şi profit la 16%

4. Plafonarea pensiilor şi salariilor

5. Creşterea impozitului pe proprietate la persoane fizice
 

În ceea ce priveşte măsura de impozitare a tranzacţiilor bursiere, brokerii consideră că ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, dar este foarte important ca pierderile să se deducă.

„Ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, mai ales în contextul evoluţiei puternic pozitive din ultima lună de zile de la BVB. Oricum, rămâne de văzut dacă se va implementa şi care vor fi condiţiile de implementare. Pe de altă parte, această rată de impozitare am mai avut-o până acum 2-3 ani (cea pe profit), deci nu ar fi neapărat o noutate. Cred că e mai important să vedem un plan asumat de măsuri concrete, pentru că asta va restabili şi încrederea investitorilor externi. Este foarte important dacă se trece la 10% să se deducă pierderile. Altfel impactul negativ va fi şi mai mare“, a spus Antonio Oroian, Goldring, pentru ZF.

Din perspectiva lui Alin Brendea, Prime Transaction, un impozit de 10% pe orice tranzacţie bursieră în câştig fără a compensa pierderile este o măsură care ar eluda logica investiţiilor bursiere active.

„Diversificarea este una dintre axiomele investiţiei pe bursă, la fel cum este şi o gestionare activă a portofoliului de acţiuni deţinut. Această realitate determină tranzacţii cu o frecvenţă destul de ridicată, unele în profit iar altele în pierdere. Mulţi investitori pot marca pe o anumită perioadă de timp pierdere netă, iar impozitul, în forma actuală, devine unul pe pierdere. Sigur, un procent de 3% este suportabil, oferind în schimb un sistem simplu şi la zi al impozitării, adică mult mai puţină birocraţie pentru un investitor. Însă creşterea taxei de peste 3 ori, la 10%, ar depuncta prezenţa activă pe bursă şi ar anula mare parte din profitul net al investitorilor, ceea ce ar însemna o descurajare severă a investitorilor activi la BVB. Acest lucru se va transforma cu siguranţă într-un «ucigaş» de lichiditate bursieră, capitol unde oricum piaţa bursieră locală stă slab spre foarte slab“, a spus Alin Brendea.

Guvernul îşi asumă prin programul de guvernare trei piloni, ordine în finanţele publice, buna guvernare şi respect pentru cetăţeni. În cazul ordinii în finanţele publice, guvernul a explicat o parte din măsurile pe care le va lua.

„România nu mai poate funcţiona cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% şi cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ţine cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecţia bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „toată lumea plăteşte“, se arată în programul de guvernare.

Astfel, ANAF, Antifrauda şi Vama ar urma să fie scoase din orice algoritm politic şi vor fi reorganizate profund, iar modul de funcţionare va fi bazat pe indicatori clari, digitalizare completă şi controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

Evaziunea fiscală ar urma să se criminalizeze, ca şi cea în formă organizată, legislaţia privind insolvenţa va fi revizuită, iar în sectoarele cu evaziune structurală se va interveni ferm, de la importurile de produse agroalimentare şi petrol la cele privind importurile cu Asia prin vămi şi portul Constanţa.

În acelaşi timp, se va renunţa la  o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate.

„Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată. Facilităţile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor  şi mai ales dacă reduc dezechilibrele balanţei comerciale şi rezultatul este fiscalizat şi parte a unei viziuni de ansamblu.  Toate excepţiile şi facilităţile fiscale vor  evaluate şi eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portiţele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende şi proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu preţurile din piaţa imobiliară şi pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR“, conform programului.

Pentru partea de cheltuieli, guvernul va evalua şi prioritiza investiţiile. Programele de sprijin se vor reevalua pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanţei comerciale, cu excepţia celor care contribuie la creşterea exporturilor, reducerea importurilor şi la creşterea valorii adăugate în economie.

„În sfârşit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare şi pensii. Vom plafona pensiile necontributive şi vom valorifica mai eficient resursele naturale ale ţării, prin stabilirea corectă a redevenţelor şi întărirea capacităţii de control a ANRM“, se mai arată în programul de guvernare.

Programul de guvernare pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale:

► 1. ANAF, Antifrauda, Vama, plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

► 2. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executarea silită – criminalizarea evaziunii fiscale;

► 3. Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale; 

► 4. Legea insolvenţei, modificată – înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă;

► 5. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (portul Constanţa, vămi);

► 6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

► 7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, a pariurilor şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale;

► 8. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la Bursă;

► 9. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt (Airbnb, Booking, platforme naţionale etc.);

► 10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, TikTok, YouTube etc);

► 11. Eliminarea facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare;

► 12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

► 13. Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora;

► 14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian;

► 15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

► 16. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex: cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale etc).

Programul de guvernare pentru consolidarea fiscală, ajustările de taxe:

► 1. Creşterea cotei reduse de la 5% la 9%  (energie, lemne de foc). Creşterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente şi medicamente);

► 2. Creştere accize cu 10%;

► 3. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

► 4. Creştere impozit pe dividende şi profit  la 16%;

► 5. Creşterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piaţa imobiliară)

► 6. Taxare ecologică (jalon PNRR)

► 7. Creşterea valorii pentru taxa de rovignetă.

► 8. Plafonarea pensiilor şi salariilor.