Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a declarat, într-un mesaj transmis la conferinţa Tendinţe Economice găzduită de BNR, că reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate esenţială, în condiţiile în care cheltuielile cu dobânzile ajung în bugetul din 2026 la circa 3% din PIB, aproape jumătate din deficitul bugetar,  iar deficitul asumat de 6,2% nu include riscurile suplimentare generate de tensiunile globale actuale.

“În bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobânzile cresc, îngrijorător din perspectiva sustenabilităţii, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Iar deficitul asumat de 6,2% din PIB nu include, atenţie, riscurile în creştere ale tensiunilor globale actuale. De aceea, reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate esenţială. Însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară, nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, precum şi administrarea judicioasă a datoriei, prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadenţe”, a transmis Cosmin Marinescu.

Viceguvernatorul BNR a legat direct tensiunile politice din jurul aprobării bugetului de costurile de finanţare ale României. „Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică şi consecvenţă de decizie.

Din păcate, şi aceste exigenţe par supuse volatilităţii, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoţit aprobarea bugetului în Parlament", a spus el.

Consecinţele sunt concrete şi măsurabile. „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, prin creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung să se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, şi trebuie evitate", a avertizat Cosmin Marinescu.

Ianuarie 2026 a adus date îngrijorătoare: industria a scăzut cu 3,9%, iar cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a contractat cu 9,1%. Cosmin Marinescu a menţionat explicit restructurările anunţate la Dacia şi Azomureş, companii pe care le-a descris drept etalon, cu „performanţe deosebite mai ales la export". „Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări şi disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie", a spus viceguvernatorul.

Nici în ceea ce priveşte inflaţia lucrurile nu arată mai bine pe termen scurt: „Estimăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului", a spus Cosmin Marinescu. Între timp, BNR navighează printr-o situaţie fără soluţii comode „de a evita să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă, dar şi de a evita să pună gaz pe foc, într-un context financiar dominat de riscuri multiple."

Contextul extern complică şi mai mult tabloul. Războiul din Orientul Mijlociu generează runde severe de volatilitate pe pieţele energetice, cu efecte care se propagă în economie pe multiple canale, de la costurile de transport, în primele săptămâni, la costurile de producţie şi aşteptările inflaţioniste, în decurs de câteva luni. România are totuşi un element de rezilienţă: dependenţa energetică faţă de import este de doar 30%, faţă de 39% în Cehia, 46% în Polonia, 49% în Ungaria şi o medie de 57% la nivelul Uniunii Europene.

Pe partea pozitivă, bugetul pentru 2026 prevede alocări investiţionale de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Însă Cosmin Marinescu avertizează că cifrele din buget nu se transformă automat în investiţii reale fără o capacitate administrativă mai bună de implementare. „Realizarea integrală a investiţiilor asumate nu se poate face fără creşterea capacităţii administrative de implementare, mai ales a proiectelor de investiţii bazate pe fonduri europene. Iar aici nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autorităţilor publice, centrale şi locale", a spus Cosmin Marinescu, închizând cu îndemnul: „Insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene."