Comisia Europeană a deschis o investigaţie pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenţionează să îl acorde pentru retehnologizarea şi prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. 

Reactorul Unităţii 1 a fost pus în funcţiune în 1996. În prezent, acesta asigură aproximativ 10 % din necesarul de energie electrică al României. Întrucât în 2027 reactorul ar urma să ajungă la sfârşitul duratei sale de viaţă estimate, prelungirea vieţii acestuia cu un nou ciclu de exploatare de 30 ani este esenţială pentru asigurarea disponibilităţii pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar şi că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activităţi economice, a spus instituţia europeană într-un comunicat.

Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Din acest motiv, Comisia a decis să deschidă o investigaţie aprofundată pentru a stabili:

♦ adecvarea şi proporţionalitatea pachetului de ajutor.

Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanţă un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiţii favorabile pentru investiţii şi menţinerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în acelaşi timp transferul excesiv al riscurilor către stat;

♦ impactul măsurii de ajutor asupra concurenţei de pe piaţă şi dacă acesta este redus la minimum. În special, Comisia se teme că mai multe elemente esenţiale ale contractului pe diferenţă nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare şi întreţinere. În etapa actuală, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanţii care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiţi participanţi la piaţă;

♦ conformitatea cu alte dispoziţii ale legislaţie UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecţionale pentru diferenţă, principii prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.

În prezent, Comisia îşi va continua investigaţia pentru a stabili dacă preocupările sale iniţiale sunt sau nu confirmate.

În ianuarie 2026, România a notificat Comisiei intenţia sa de a sprijini retehnologizarea reactorului Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu menţinerea aceleiaşi capacităţi de producţie a energiei electrice, respectiv 706 megawaţi, astfel încât acesta să poată funcţiona pentru încă 30 ani.

România intenţionează să sprijine retehnologizarea unităţii nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane EUR; garanţii de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanţarea investiţiei; un contract bidirecţional pentru diferenţă (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei şi un mecanism de protecţie în cazul unor modificări reglementare în timpul construcţiei şi exploatării.

Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde EUR.