Comertul cu rebuturi

Postat la 19 ianuarie 2006 1 afişăre

Rebutul inseamna pierdere economica, potrivit dictionarului. Nu si pentru producatorii care si-au creat un sistem prin care-si recupereaza pierderile. Mai dezvoltat in Occident, sistemul incepe sa fie adoptat si in Romania.

Rebutul inseamna pierdere economica, potrivit dictionarului. Nu si pentru producatorii care si-au creat un sistem prin care-si recupereaza pierderile. Mai dezvoltat in Occident, sistemul incepe sa fie adoptat si in Romania.


Cand ti s-a infundat prima data imprimanta super-performanta cu o coala fara cusur, ai inteles ca si masinile gresesc. La fel, orice producator, oricat a investit in automatizari, constata la finele lunii ca un anumit procent din productie, undeva intre 1% si 3%, a esuat in lada cu produse strambe, cu ambalaj imperfect, returnate de cumparatori nemultumiti sau uzate prin expozitii sau sesiuni de demonstratii. Ce-ar trebui sa faca el cu aceste produse? In nici un caz nu le va arunca.

Daca te "plimbi" pe site-urile oficiale ale unor companii mari de IT precum Apple, Dell sau HP, ori pe site-urile firmelor producatoare de aparate foto precum Fuji, vei gasi si un magazin on-line unde productiile limitate de "erori" si retururile sunt vandute cu 20-70% sub pretul produsului nou. "E doar un prag psihologic", spun ei, pe care, daca l-ai trecut, te-ai ales cu un produs bun, cu termen de garantie, la un pret net inferior. Pentru ca tot ce se intoarce in fabrica e retestat, reparat - daca e cazul - si reambalat, inainte de a fi vandut.

Produsul e numit "refurbished" (reparat, remanufacturat).

In Romania, pentru ca producatorii de electronice nu sunt prea multi si nici productiile celor existenti prea insemnate, cultura cumpararii de produse "refurbished" nu s-a dezvoltat la fel de mult. Putini romani stiu macar ce inseamna acest termen. Totusi, cateva companii romanesti care distribuie echipamente IT sustin ca produsele pe care le aduc nu sunt "second hand", ci "refurbished", iar alte sectoare precum cel alimentar sau vestimentar evita pierderile vanzand produsele cu defecte in magazine speciale.

Dan Iliescu, asociat si administrator al firmei Cit Grup din Timisoara, spune ca aduce in Romania produse IT "refurbished" de aproximativ un an si jumatate, si ca firma pe care o reprezinta a introdus, de fapt, acest concept in Romania. Pentru Cit Grup, care importa numai produse Compaq, Sony, HP, Dell si IBM, "refurbished" inseamna "produse reconditionate de catre producator, nu mai vechi de unul-doi ani", de regula provenind din contracte de leasing incheiate. Multi se bat cu pumnul in piept ca vand astfel de produse in Romania dar, de fapt, vand rebuturi si "second-hand"-uri, spune Iliescu.

"Diferenta intre second-hand si produsele refurbished pe care le vindem este ca second-hand-urile sunt vandute de firmele care cauta pretul cel mai mic si care nu pun accent pe calitatea produselor sau pe vechimea lor", spune antreprenorul timisorean. "De regula, produsele second-hand au trecut de mai multe ori prin leasing si au o vechime de cinci-sapte ani. La noi, clientii au garantia ca produsele au trecut doar o data prin leasing". Si afacerea merge: cifra de afaceri de un milion de euro inregistrata anul trecut aproape se va tripla la finele anului, pana la 2,7 milioane, estimeaza Iliescu. Iar cererea este atat de mare incat si pe timp de vara - sezon mort - reprezentantii companiei spun ca fac fata cu greu cererii.

Teoretic, orice firma care distribuie echipamente IT poate distribui si produse refurbished. Numarul acestor companii se ridica la "vreo 20.000", spune Dan Iliescu. Dar Occidentul nu e singurul taram in care pierderile cauzate de erorile tehnologice sunt salvate. Conform unor surse din piata, Heidi Chocolats Suisse, infiintata in urma cu 11 ani in Romania, isi vinde pralinele strambe, rupte sau impachetate defectuos dar proaspete intr-un magazin de fabrica, la preturi de trei ori mai mici decat cele practicate pentru produsele standard. Contactati de revista BUSINESS Magazin, reprezentantii Heidi au refuzat sa comenteze informatiile.

In urma cu cinci ani, Romania devenea o piata buna pentru a absorbi toate produsele cu mici defecte ale producatorului italian de incaltaminte Grisport. Mai precis, 2% din cele 2,6 milioane de perechi produse anual. Franco Ferraro, directorul general al Alba International Prod SRL, spune ca a inceput sa importe incaltaminte Grisport la calitatea a doua pentru a testa piata romaneasca. Si a vandut de atunci, lunar, cate 2.500 de perechi de incaltaminte la calitatea a doua in Bucuresti, Pitesti, Galati si Ramnicu Sarat, unde importatorul a gasit o piata favorabila - adica oameni saraci. Din luna septembrie insa, Ferraro spune ca nu va mai vinde in Bucuresti decat marfa de calitatea intai, iar, treptat, va muta tot comertul cu incaltaminte de calitatea a doua in Republica Moldova. "Mai e cerere si-n Romania, dar strica piata", explica el.

Un produs "refurbished", fie ca e rebut recuperabil, fie ca e retur, sau pur si simplu un produs folosit la expozitii si atat, intors in fabrica, inseamna pierdere economica daca nu e revalorificat. Aceasta piata a imperfectiunilor e insa destul de pudica daca o rogi sa se prezinte sau sa vorbeasca despre sine: link-urile magazinelor on-line de "refurbished" de pe site-urile oficiale ale marilor producatori de echipamente IT sunt bine ascunse, comunicatorii companiilor respective nu raspund la e-mailurile cu intrebari legate de propriile produse "refurbished", iar producatorii autohtoni nu prea vorbesc, de teama sa nu "dea prost". Cu toate acestea, amatori de produse imperfecte, dar "OK" si ieftine, se gasesc in toata lumea. Ei trebuie doar sa caute bine. Marketing prea mult nu se va face nicicand pentru produsele pe care le cauta.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Comertul cu rebuturi
/actualitate/comertul-cu-rebuturi-978896
978896
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.