Comerţ. Un colos, indicator al economiei

Autor: Mădălina Dediu Panaete Postat la 26 martie 2026 9 afişări

Magazinul de la colţ, hipermarketul, magazinul cu mobila sau produse electro-IT, reprezentanţa auto, benzinăria sau farmacia – toate reprezintă o formă de comerţ, o piaţă de peste 1.000 de miliarde de lei, dacă luăm în calcul atât comerţul cu ridicata, cât şi cel cu amănuntul. Acest colos ne prezintă practic o imagine a economiei, având în vedere contribuţia importantă la PIB.

Primele 20 de companii din comerţ au avut în 2024 o cifră de afaceri cumulată de 229 de miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de anul precedent, acesta fiind un an în care magazinele alimentare şi nonalimentare, benzinăriile şi dealerii auto au mers pe un val ascendent marcat de creştere a consumului, dar şi de o inflaţie mai mai mare. Dacă ne uităm la datele de la Institutul Naţional de Statistică vedem că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în anul 2024 comparativ cu anul 2023 a înregistrat o creştere, pe ansamblu (serie brută), cu 8,6%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Ă14,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (Ă3,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Ă3,6%).

Decembrie, care este o lună fanion pentru comerţ, a marcat şi ea o creştere a comerţului cu amănuntul de peste 2%.

Iar asta s-a văzut şi în evoluţia principalilor jucători. Dacă ne uităm la top 20 vedem că doar doi jucători au avut o scădere a cifrei de afaceri, aceştia provenind din comerţul cu carburanţi. Împreună, aceşti 20 de coloşi au peste 100.000 de angajaţi, cei mai mulţi fiind în reţelele de comerţ modern, acolo unde se simte cel mai bine puterea de cumpărare a românilor. Toţi marii retaileri internaţionali au afaceri de peste 4 miliarde de lei fiecare şi au reuşit să crească fie mizând pe promoţii, fie prin extinderi mai ales cu formate de magazine care iau cotă de piaţă micilor comercianţi tradiţionali. Comerţul tradiţional continuă să aibă undeva la 30% din vânzări, o pondere mare comparativ cu Europa şi chiar cu regiunea CEE. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că circa jumătate din populaţia ţării trăieşte în rural, acolo unde comerţul modern a pătruns prea puţin. Mai departe, dacă ne uităm la vânzările de produse electro-IT (elecronice, electrocasnice, bunuri IT şi telecom), unde activează jucătorii prezenţi în top 20 din comerţ, Altex, Dante International şi Samsung Electronics România, a crescut cu circa 10% anul trecut versus 2023. Piaţa electro-IT a înregistrat creşteri pe linie, însă deşi toate segmentele au fost pe plus, există diferenţe majore de la unul la altul, arată datele furnizate anterior de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ.

Astfel, în timp ce vânzările de produse pentru confortul casnic (nume generic sub care sunt grupate bunuri de tipul aer condiţionat şi aeroterme) au explodat (plus 55%), segmentul foto a avut un plus timid de doar 2,2%.

În 2024, cel mai recent an pentru care există date publice, erau peste 223.000 de firme care şi-au declarat domeniul de activitate comerţ de orice fel, cu ridicata şi cu amănuntul, cu bunuri alimentare sau nealimentare. E vorba de companiile care au unul dintre CAEN-urile 45, 46 sau 47. Acestea au raportat o cifră de afaceri de peste 1.024 mld. lei cu mai bine de 820.000 de salariaţi. Spre comparaţie, tot mediul de business autohton raportează o cifră de afaceri cumulată de peste 2.700 de miliarde de lei, conform celor mai recente date de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Aşadar, importanţa comerţului e evidentă, iar orice evoluţie a consumului impactează direct.

Iar pe tot anul 2025, comerţul cu amănuntul a crescut faţă de anul 2024 cu 0,2%, conform datelor de lnstitutul Naţional de Statistică (INS). Este cea mai slabă creştere din ultimii şapte ani şi vine după ce în 2024 comerţul crescuse cu 8,6%. Cu toate că de obicei un consum în descreştere ar duce la scăderi de vânzări şi la reducerea investiţiilor, retailerii, atât cei alimentari, cât şi de electro-IT, farma sau de mobilier, nu pun pauză dezvoltării. Mai mult, în piaţă se fac achiziţii, astfel că multe companii „vânează” oportunităţi. De altfel, dacă ne uităm la marii retaileri alimentari, dar şi la Dedeman, liderul pieţei de bricolaj, vedem că aceştia nu opresc investiţiile indiferent că este o perioadă de boom, de criză economică sau de regres al consumului. De exemplu, Dedeman a anunţat că intră şi pe piaţa din Republica Moldova după ce în vară Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, a anunţat că va cumpăra lanţul de magazine grecesc Praktiker Hellas şi va achiziţiona firma şi proprietăţile comerciale aferente – deţinute de Eurobank – pentru o sumă ce depăşeşte 130 de milioane de euro. Mai mult, anul acesta, Dedeman are în plan să ajungă cu un magazin în Giurgiu, ceea ce ar marca acoperirea tuturor judeţelor din ţară.

Dacă ne uităm la 2026, vedem că pe lista marilor retaileri există planuri de expansiune, însă depinde mult de domeniul de activitate. Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România, al doilea cel mai mare retailer alimentar luând în calcul cifra de afaceri, spune că grupul are direcţii de investiţii clare, care rămân constante de la un an la altul: extinderea şi modernizarea reţelei, digitalizarea experienţei de cumpărare, iniţiativele de sustenabilitate, dar şi consolidarea parteneriatelor cu producătorii locali şi implicarea activă în comunităţile locale. „Pe segmentul de expansiune, vizăm un ritm susţinut de 10–15 deschideri anual şi o reţea de 250 de magazine în România şi Republica Moldova până în 2030”, a menţionat managerul. Şi PENNY România (Rewe)   are în plan expansiunea şi îşi propune să ajungă pe termen lung la 1.000 de magazine. „În 2026, PENNY România continuă expansiunea reţelei la nivel naţional, cu investiţii orientate către deschiderea de noi magazine şi optimizarea infrastructurii logistice existente. Accentul este pus pe eficienţă operaţională, digitalizare şi consolidarea capacităţilor logistice, pentru a susţine ritmul de creştere al reţelei”, au punctat reprezentanţii companiei.

 

Pe de altă parte, METRO România are în plan anul acesta extinderea reţelei de franciză LaDoiPaşi, care a depăşit 2.700 de unităţi. „Cea mai importantă investiţie recentă a fost construirea depozitului FSD (Food Service Distribution) cu temperatură controlată din Ştefăneştii de Jos, realizat împreună cu WDP – un proiect de 19,6 milioane de euro, pe 12.000 mp, integrat în platforma logistică centrală METRO de 65.000 mp”, au menţionat reprezentanţii METRO România. În ceea ce priveşte retailul de mobilă, consumul este şi mai afectat de dezechilibrele economice şi de lipsa de predictibilitate, mai ales că pentru români cheltuielile cu acest tip de produse rămân pe locul secundar atunci când puterea de cumpărare scade.  Mobexpert, unul dintre liderii comerţului de mobilă, a deschis în perioada 2021-2025 şase magazine Concept Store în Craiova, Ploieşti, Baia Mare, Piatra Neamţ, Târgovişte şi Râmnicu Vâlcea, dar a realizat şi investiţii majore în formatele mari, invesţii care au depăşit 25 de milioane euro, cum au fost modernizarea şi extinderea magazinului din Iaşi în anul 2024,  relocarea magazinului din Cluj într-un spaţiu nou, de aproximativ 5.000 mp,  deschiderea hipermagazinului din Bucureşti, din zona Pallady, cu peste 10.000 mp şi deschiderea magazinului din Braşov, zona Coresi, de aproximativ 13.000 mp, care include şi componentă outlet.

„Pentru Mobexpert, 2026 este un an de consolidare strategică şi optimizare operaţională. După o perioadă susţinută de extindere şi modernizare a reţelei, focusul nostru este să capitalizăm investiţiile realizate şi să creştem performanţa fiecărui format”, a spus Adelina Badea, CEO al Mobexpert.

Grupul are o reţea de 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul are în jur de 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 270 milioane euro. Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, cinci fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Mobexpert include şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

Pe de altă parte, Altex are planuri de extindere după ce a ajuns la  o reţea de peste 135 de magazine sub două branduri – Altex şi Media Galaxy.  În plus, în 2024, Altex a preluat Brico Dépôt, o reţea de circa 30 de magazine de bricolaj, şi a anunţat recent reluarea expansiunii.

Dan Ostahie, fondatorul retailerului electro-IT şi unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, spunea că în 2026 vrea să deschidă două magazine, iar în următorii ani ţinteşte 3-5 inaugurări anual. Iar asta e „doar pentru Brico Dépôt, Altex având şi el planurile lui“, după cum explica antreprenorul.

 

► Adelina Badea, CEO, Mobexpert

Pentru Mobexpert, 2026 este un an de consolidare strategică şi optimizare operaţională. După o perioadă susţinută de extindere şi modernizare a reţelei, focusul nostru este să capitalizăm investiţiile realizate şi să creştem performanţa fiecărui format.

De asemenea, anul acesta este unul cu o semnificaţie aparte pentru noi, deoarece magazinul Mobexpert Băneasa împlineşte 20 de ani de la deschidere. Acesta este un reper important în istoria companiei şi tocmai de aceea urmează să demarăm un proces de renovare şi modernizare a spaţiului, pentru a-l aduce la standardele actuale de experienţă de cumpărare şi de prezentare a colecţiilor noastre. În paralel, continuăm optimizarea operaţională a reţelei existente, consolidarea colecţiilor şi eficientizarea fluxurilor logistice şi comerciale.

Totodată, proiectele de extindere sunt în analiză, iar dezvoltarea reţelei Mobexpert Outlet,  inclusiv în zona Constanţa, este o opţiune strategică importantă. Ne asumăm o creştere echilibrată şi sustenabilă, iar responsabilitatea noastră este să investim solid, pe termen lung, cu o viziune clară şi disciplină financiară.

În perioada 2021–2025, Mobexpert a derulat unul dintre cele mai consistente programe de investiţii din retailul românesc de mobilier şi decoraţiuni, cu investiţii totale care depăşesc 30 de milioane de euro.

Am deschis şase magazine Concept Store în Craiova, Ploieşti, Baia Mare, Piatra Neamţ, Târgovişte şi Râmnicu Vâlcea, care au presupus investiţii cumulate de aproximativ 4 milioane de euro, consolidând astfel prezenţa noastră în ţară şi dezvoltând un format flexibil, adaptat comunităţilor locale.

În paralel, am realizat şi investiţii majore în formatele mari, invesţii care au depăşit 25 de milioane euro.

► Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România

Avem direcţii de investiţii clare, care rămân constante de la un an la altul: extinderea şi modernizarea reţelei, digitalizarea experienţei de cumpărare, iniţiativele de sustenabilitate, dar şi consolidarea parteneriatelor cu producătorii locali şi implicarea activă în comunităţile locale.

Pe segmentul de expansiune, vizăm un ritm susţinut de 10–15 deschideri anual şi o reţea de 250 de magazine în România şi Republica Moldova până în 2030.

În 2025, am aniversat 20 de ani de la deschiderea primului magazin Kaufland în România. Au fost două decenii de dezvoltare constantă – nu doar a reţelei noastre, ci şi a comunităţilor în care suntem prezenţi. Am depăşit pragul de 190 de magazine în toate judeţele ţării, peste 500.000 de clienţi ne trec zilnic pragul, iar între 300 şi 500 de camioane aprovizionează reţeaua.

În anul financiar 2024, investiţiile directe s-au ridicat la 157 de milioane de euro, iar contribuţiile Kaufland la bugetul de stat au fost de 321 de milioane de euro. Impactul economic total generat – direct, indirect şi indus – s-a ridicat la 2,8 miliarde de euro, adică 0,8% din PIB-ul României. Pentru fiecare euro generat direct, alţi 3,37 euro s-au propagat în economie.

Modelul nostru de business e clar şi consecvent: investim local, cumpărăm local, angajăm local. În ultimii şase ani, peste 80% din cheltuielile cu furnizorii au fost direcţionate către companii româneşti. Doar în 2024, achiziţiile de bunuri şi servicii de la furnizori locali au depăşit
2,93 miliarde de euro. Din fiecare leu cheltuit la casă, 65 de bani rămân în economia românească.

Suntem cel mai mare angajator privat din ţară, cu 18.000 de colegi în echipă, iar activitatea noastră susţine peste 126.000 de locuri de muncă – direct, indirect şi indus – echivalentul a 2,4% din forţa de muncă naţională.

 

► Reprezentanţii PENNY România

În 2026, PENNY România continuă expansiunea reţelei la nivel naţional, cu investiţii orientate către deschiderea de noi magazine şi optimizarea infrastructurii logistice existente. Accentul este pus pe eficienţă operaţională, digitalizare şi consolidarea capacităţilor logistice, pentru a susţine ritmul de creştere al reţelei.

 Strategia companiei rămâne ancorată în obiectivul pe termen lung de a ajunge la 1.000 de magazine în România până în 2035, printr-un model de dezvoltare echilibrat şi sustenabil.

 În ultimii cinci ani, PENNY România a menţinut un ritm constant şi susţinut de investiţii în extinderea reţelei şi dezvoltarea infrastructurii logistice care depăşesc 700 milioane euro. Doar în 2024 investiţiile au depăşit 177 milioane de euro, iar în 2025 bugetul alocat a fost de aproximativ 150 milioane de euro, direcţionat către deschiderea de noi magazine, finalizarea centrului logistic de la Mihăileşti şi modernizarea operaţiunilor prin digitalizare şi proiecte de sustenabilitate.

 Acest ritm de investiţii reflectă angajamentul companiei faţă de piaţa locală şi este parte a unui plan amplu de dezvoltare estimat la 3 miliarde de euro în următorii zece ani, începând cu 2025.

 

► Reprezentanţii METRO România

Pentru acest an, bugetul de investiţii rămâne direcţionat în principal către extinderea reţelei de franciză şi transformarea modelului de business într-unul wholesale multicanal. Aceste investiţii sunt destinate creşterii capacităţii de a servi clienţii, prin proiecte de modernizare şi extindere ale magazinelor existente, dar şi prin investiţii în activele actuale.

Cea mai importantă investiţie recentă a fost construirea depozitului FSD (Food Service Distribution) cu temperatură controlată din Ştefăneştii de Jos, realizat împreună cu WDP – un proiect de 19,6 milioane de euro, pe 12.000 mp, integrat în platforma logistică centrală METRO de 65.000 mp. FSD reprezintă un pilon strategic al modelului nostru de dezvoltare şi integrare multicanal şi multi-customer: conectează livrările, magazinele cash & carry şi reţeaua LaDoiPaşi într-un ecosistem unitar, cu disponibilitate constantă a stocurilor şi predictibilitate ridicată a livrărilor. În paralel, continuăm investiţiile în extinderea reţelei LaDoiPaşi, care a depăşit 2.700 de magazine şi va trece de pragul de 3.000 până la finalul lui 2026, precum şi în modernizarea magazinelor METRO existente, transformate treptat în veritabile platforme de wholesale multicanal.

În ultimii cinci ani, am accelerat investiţiile în digitalizare şi eficientizare operaţională, prin dezvoltarea platformei de e-commerce B2B, implementarea unor sisteme moderne de management al stocurilor şi comenzilor, soluţii de integrare pentru clienţii profesionişti, aplicaţia mobilă, consolidarea securităţii IT şi extinderea capabilităţilor de business intelligence. Aceste proiecte reduc complexitatea proceselor interne, cresc eficienţa şi susţin o experienţă mai fluidă pentru clienţi.

 

 

 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
comert,
economie,
crestere,
magazine,
cifra de afaceri
COVER STORY. Ambiţia lui Voicu Oprean, fondator şi CEO, AROBS: „Vreau să construiesc un business global în IT fără să ne pierdem identitatea şi gena antreprenorială”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.