"Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii", a scris comisarul Nils Muiznieks, într-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE).

Presa din Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia şi alte ţări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Totuşi, în unele locuri, numărul imigranţilor romi a rămas stabil de-a lungul anilor.

Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.

Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

Potrivit studiilor, motivele pentru care romii emigrează nu diferă fundamental de cele ale altor emigranţi: ei caută locuri de muncă, condiţii mai bune de trai şi o educaţie pentru copiii lor. Totuşi, ei sunt expuşi unui grad mai mare de sărăcie extremă, discriminare şi excluziune în ţările de origine. Din păcate, discriminarea şi respingerea nu se opresc la graniţe, romii fiind vizaţi de evacuări, violenţe şi segregare.

Nicio invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria nu a avut loc de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE, subliniază comisarul Consiliului Europei. Este vremea ca politicienii şi presa să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor. Ei ar trebui în schimb să folosească datele demografice şi economice obiective.

Retorica rasistă ar trebui condamnată ferm la cel mai înalt nivel, iar jurnalismul etic ar trebui promovat. Jurnaliştii ar trebui să relateze şi exemple pozitive de integrare a imigranţilor romi, pentru a oferi o imagine echilibrată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a le oferi romilor sprijin în vederea unor soluţii durabile, în loc de măsuri restrictive şi stigmatizare, mai scrie comisarul Nils Muiznieks.