♦ Profilul dominant al tinerilor NEET (care nu studiază, dar nici nu au un job) arată că sunt: femei tinere, persoane cu nivel redus de educaţie, tineri din mediul rural, din oraşe mici sau din regiuni cu oportunităţi limitate ♦ În România, 24% dintre tinerii adulţi cu vârste între 25 şi 34 de ani nu au finalizat învăţământul secundar superior, aproape dublu faţă de media OECD, de 13%.

România se confruntă cu cea mai ridi­cată rată a tinerilor NEET din UE: 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani nu sunt nici în educaţie, nici în ocupare, nici în formare profesională, aproa­pe dublu faţă de media europeană, de 11%.

Dincolo de dimensiunea cifrelor, o  analiză publicată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG), Transitioning Romanian Youth Between the Educational System and the Labour Market: A comparative analysis in the European Union context, arată că fenomenul este concentrat în jurul unor tipare sociale şi economice clare.

În primul rând, nivelul redus de educaţie creşte semnificativ riscul de excluziune. În România, 24% dintre tinerii adulţi cu vârste între 25 şi 34 de ani nu au finalizat învăţământul secundar superior, aproape dublu faţă de media OECD, de 13%.

În acelaşi timp, rata de absolvire a studiilor terţiare a scăzut de la 26% la 23% între 2019 şi 2024.

„Situaţia este deosebit de gravă în rândul femeilor tinere cu educaţie minimă: rata NEET pentru acest grup a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, în timp ce la nivel european tendinţa a fost una de scădere. Acest lucru arată că părăsirea timpurie a şcolii rămâne unul dintre cei mai puternici factori care alimentează fenomenul NEET”, scrie analiza citată.

În al doilea rând, geografia contează decisiv. România se apropie de mediile europene doar în marile oraşe. În schimb, în oraşe mici, suburbii şi mai ales în mediul rural, decalajele sunt foarte mari. Rata NEET în rândul femeilor din mediul rural ajunge la 34,8%, de 2,5 ori peste media UE pentru aceeaşi categorie, de 14,2%. În acelaşi timp, rata de ocupare a femeilor din mediul rural este de doar 44%, comparativ cu 65% la nivel european. Aşadar, accesul la educaţie, formare şi locuri de muncă este puternic condiţionat teritorial.

Şi la nivel regional diferenţele sunt semnificative. Sud-Est şi Centru înregistrează cele mai ridicate rate NEET în rândul femeilor, de 37,7% şi 32,7%. Bucureşti-Ilfov este singura regiune care se apropie de niveluri comparabile cu cele europene.

Astfel, regiunile din sud şi est înregistrează cele mai ridicate rate ale tinerilor NEET, în special în rândul femeilor: 37,7% în Sud-Est, 30,6% în Sud-Vest Oltenia, 28,7% în Sud-Muntenia şi 32,7% în Centru.  Bucureşti-Ilfov înregistrează cu 12,4% în cazul femeilor şi 6,4% pentru bărbaţi, valori apropiate de standardele europene.

În al treilea rând, femeile tinere sunt afectate disproporţionat. Ele reprezintă 63% din totalul tinerilor NEET, iar rata NEET este de 25,2% în rândul femeilor, faţă de 14,0% în rândul bărbaţilor.

 Diferenţa de 11,2 puncte procentuale este de peste cinci ori mai mare decât media UE, de 2,1 puncte procentuale. Evoluţia din ultimii ani arată şi o reducere mult mai lentă a ratei NEET în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor, ceea ce sugerează existenţa unor bariere structurale persistente, inclusiv responsabilităţi de îngrijire şi dificultăţi mai mari de acces la ocupare.

Raportul arată că problema în România nu este doar şomajul tinerilor, ci mai ales inactivitatea. Din totalul de 19,4% tineri NEET, aproximativ 14 puncte procentuale reprezintă tineri inactivi, în timp ce doar 5,4 puncte procentuale sunt şomeri care caută activ un loc de muncă.

„Cu alte cuvinte, o mare parte dintre aceşti tineri nu mai sunt conectaţi nici la piaţa muncii, nici la sistemele de sprijin.  Această retragere este asociată cu descurajarea, responsabilităţile de îngrijire, căsătoria timpurie şi barierele de acces la oportunităţi reale. Odată ieşiţi din sistem, tinerii revin foarte greu. Datele privind tranziţiile trimestriale arată că doar 1 din 100 de tineri inactivi reuşeşte să se angajeze într-un trimestru, iar în cazul tinerilor şomeri rata este de 8 din 100. Aceste niveluri se află printre cele mai scăzute din Europa.”

Datele INSCOP integrate în raport arată că percepţiile tinerilor asupra oportunităţilor de integrare profesională din România rămân fragile. În acest context, emigrarea apare pentru mulţi drept alternativă economică. Circa 66,2% dintre tineri consideră că munca în străinătate oferă un nivel de trai mai bun, iar 27,6% spun că intenţionează să plece din România în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii.

România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană: 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani nu sunt nici în educaţie, nici în ocupare, nici în formare profesională, aproape dublu faţă de media UE, de 11%. În paralel, România are şi cea mai scăzută rată din UE la indicatorul SELRATIO, care măsoară participarea simultană a tinerilor la educaţie formală şi la piaţa muncii. Cu doar 1,2%, România se situează mult sub media europeană de 11,6%, ceea ce arată că foarte puţini tineri acumulează experienţă profesională înainte de finalizarea studiilor.

În termeni practici, 97% dintre tinerii din România aflaţi în educaţie formală nu au nicio participare pe piaţa muncii, comparativ cu 71,4% la nivelul UE.