Marile economii ale lumii intră într-o perioadă periculoasă de „dominaţie fiscală”, avertizează investitorii. Conceptul descrie situaţia în care băncile centrale sunt constrânse să menţină dobânzile artificial scăzute pentru a atenua costurile uriaşe ale datoriilor guvernamentale, informează Financial Times.

Cel mai vizibil caz este cel al Statelor Unite, unde preşedintele Donald Trump presează public Rezerva Federală să reducă drastic dobânzile, în încercarea de a economisi miliarde de dolari din plăţile aferente datoriei.

Dar problema nu se limitează la Washington. Marea Britanie şi Japonia se confruntă cu provocări similare: niveluri record ale datoriei şi costuri de împrumut tot mai ridicate, care forţează băncile centrale să amâne sau să tempereze planurile de restrângere a bilanţurilor.

„Combinarea datoriilor uriaşe cu creşterea costurilor de finanţare creează un stimulent politic imens pentru guvernele din întreaga lume să preseze băncile centrale să reducă dobânzile”, avertizează Kenneth Rogoff, profesor la Harvard şi fost economist-şef al FMI.

Deşi SUA se remarcă prin confruntarea deschisă dintre administraţia prezidenţială şi Fed, aceeaşi tendinţă se simte şi în alte ţări, unde pieţele pun presiune pe băncile centrale să intervină pentru a calma creşterea randamentelor obligaţiunilor.

„Am intrat într-o nouă eră a dominaţiei fiscale”, a adăugat Rogoff.

În prezent, discrepanţa dintre dobânzile pe termen scurt - controlate în mare parte de politica monetară - şi cele pe termen lung, influenţate de pieţe, reflectă îngrijorarea că băncile centrale vor menţine o politică prea relaxată pentru a controla inflaţia.

În SUA, diferenţa dintre randamentele titlurilor de stat pe 2 ani şi cele pe 30 de ani este la unul dintre cele mai mari niveluri de după începutul lui 2022. Randamentele pe termen scurt scad, pe fondul aşteptărilor de reduceri de dobândă, în timp ce cele pe termen lung continuă să urce.

Situaţia este şi mai dramatică în Marea Britanie, unde randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 30 de ani a urcat la 5,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, faţă de aproximativ 4,9% în cazul titlurilor americane echivalente.

Datele recente privind inflaţia din SUA au alimentat din nou atacurile preşedintelui Trump la adresa şefului Fed, Jay Powell. Reacţia pieţelor a fost paradoxală: randamentele pe doi ani au scăzut uşor, pe fondul speculaţiilor privind tăierile de dobândă, dar randamentele pe 30 de ani au crescut, semnalând neîncrederea investitorilor în stabilitatea politicii monetare.