♦ Drumul de la decizia de investiţie până la rezultat nu este mereu liniar, dar niciodată nu trebuie pierdut focusul ♦ Iar pentru România, în ciuda tuturor obstacolelor apărute, Neptun Deep, lansat în 2008 şi care abia acum a ajuns la primul foraj, este cel mai logic proiect energetic naţional ♦ Abia după ce există certitudinea extragerii acelui gaz, vin consumatorii, iar această certitudine a venit abia acum, la 17 ani de la lansarea proiectului.

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. „Gazul identificat este un gaz foarte curat, cu conţinut de gaz metan ridicat şi conţinut scăzut de dioxid de carbon (CO2), sulf şi alte hidrocarburi (etan, propan, butan etc.)“, se arată în raportul privind impactul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumenfield. În total, se estimează o rezervă recuperabilă de gaze de 100 mld. mc, prima producţie fiind programată pentru anul 2027. Investiţiile în acest proiect sunt estimate la 4 miliarde de euro, împărţite în mod egal între OMV Petrom şi Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, deţinut de statul român.

La 17 ani de la lansarea proiectului, Neptun Deep a ajuns la etapa de foraj de exploatare.

„Paharul este pe jumătate plin”, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2025. Deja, proiectul este în proporţie de 30% finalizat, cu toate marile contracte semnate.

„Din experienţa mea la nivel global, acest tip de proiect se numeşte «deschiderea unui bazin». Toată infrastructura începe să prindă contur. Gazul începe să vină. Iar când consumatorii cred că gazul va fi disponibil, atunci încep să ia decizii despre utilizarea lui. Vedem deja acest efect, deoarece apar tot mai multe centrale electrice pe gaz. Dar întâi, oamenii trebuie să fie siguri că gazul vine. Când această siguranţă există, apar investiţiile. Aşadar, gazul este pe drum. Este posibi! Paharul poate fi pe jumătate plin, nu mereu pe jumătate gol.”

Următorul subiect pe agenda publică, dacă nu chiar mai important decât gazul în sine, este mereu preţul şi impactul pe care Neptun Deep îl poate genera asupra unei industrii pe care România visează să o vadă relansată.

„Preţul este determinat de cerere şi ofertă. Şi ceea ce ştim este că, cu cât există mai multă ofertă, cu atât preţul este mai bun. România este conectată la pieţele regionale, deci preţurile sunt stabilite la nivel regional. Cu toate acestea, cu cât există mai multă ofertă, cu atât este mai bine pentru preţuri.”

Şi nu doar gazul contează pentru competitivitatea industriei, iar aici vin alte provocări, de fapt aceleaşi pe care investitorii care sunt în România le menţionează mereu.

„Pentru ca industria să fie competitivă, este necesar un mediu atractiv pentru investiţii. Şi aceasta este una dintre provocările României.” Strict pe domeniul exploatării de resurse, Verchere enumeră câteva probleme.

„Vedem o scădere a producţiei. Există două aspecte esenţiale care trebuie analizate: reglementările privind preţurile şi sistemul de impozitare. În România, impozitarea producţiei de gaze onshore este cea mai ridicată din UE. Acesta este motivul pentru care vedem aceste evoluţii. Geologia este un factor, dar climatul investiţional este altul. Avem o taxare extrem de ridicată, iar în plus, lipsa de predictibilitate şi consultare în cadrul legislativ şi de reglementare reprezintă obstacole majore. Aceste aspecte trebuie abordate urgent.”

Modul de funcţionare a pieţei este un alt aspect, iar în România, din 2022, nu mai există o piaţă a energiei.

„Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, în special pentru sectorul gazelor naturale. Din cauza pandemiei, dar şi a situaţiei din Ucraina, un furnizor major de energie a fost eliminat foarte rapid de pe piaţă. Acest lucru a provocat o creştere bruscă a preţurilor, având efecte asupra industriei. Au fost implementate mecanisme masive pentru a atenua impactul economic al pierderii acestui furnizor-cheie. Totuşi, am avut o provocare majoră legată de preţuri. Acum, preţurile încep să scadă, iar acest lucru cred că va ajuta industria.” Măsurile de limitare a creşterii preţului sunt logice, dare le nu trebuie să devină un mod de operare pentru piaţă.

„Plafonările afectează toată lumea, nu doar consumatorii vulnerabili. Pe de altă parte, un investitor îşi doreşte o piaţă liberă. Cu cât introduci mai multe restricţii, cu atât investitorii devin mai precauţi. Prin urmare, există o relaţie de cauzalitate: cu cât mai multe plafonări, cu atât mai puţine investiţii. Iar fără investiţii, nu vom avea suficientă ofertă pe piaţă.”

În opinia Christinei Verchere punctul cheie în discuţia legată de revenirea la piaţa liberă este identificarea şi protejarea consumatorului vulnerabil.

„Sunt aici de aproape şapte ani şi această discuţie durează de şi mai mult timp. Acesta este elementul esenţial care trebuie implementat. Trebuie să existe un mecanism care să protejeze consumatorii vulnerabili de fluctuaţiile preţurilor. Odată ce acest mecanism este pus în aplicare, piaţa se poate liberaliza, ceea ce va atrage investiţii. Iar odată ce apar investiţiile, creşte şi oferta de energie, ceea ce va stabiliza şi reduce preţurile pe termen lung.”

România, cu problemele ei, nu este însă un caz izolat la nivel european, partea de reglementări excesive fiind o problemă la nivelul întregului bloc.

„Tranziţia energetică are foarte mult sens pentru Uniunea Europeană pentru că este importator net de energie, iar tranziţia energetică este un aspect al securităţii energetice. Avem o provocare şi mai mare, care este deja discutată la nivelul Comisiei Europene: cât de mult suntem reglementaţi, câtă birocraţie există şi cât de complex este sistemul care ne face mai puţin competitivi faţă de restul lumii. Susţin puternic orice simplificare şi reducere.”

Dar diferit faţă de multe dintre statele europene, România chiar are resurse pe care să se bazeze şi de la care să pornească redresarea industriei sale.

„Neptun Deep a fost intotdeauna cel mai logic proiect pentru România. Drumul nu e mereu liniar, dar trebuie să ai mereu în minte obiectivul final. Şi, să nu uităm, paharul e pe jumătate plin”, a mai spus Verchere.

Cu cât introduci mai multe restricţii, cu atât investitorii devin mai precauţi. Prin urmare, există o relaţie de cauzalitate: cu cât mai multe plafonări, cu atât mai puţine investiţii. Iar fără investiţii, nu vom avea suficientă ofertă pe piaţă.