În realitate, importanţă n-a avut nici alegerea Ancăi Boagiu ca vicepreşedinte al PPE, nici complimentele adresate de Angela Merkel curajului lui Traian Băsescu de a-i da înainte cu reformele nepopulare şi nici politeţurile şefului PPE, Wilfried Martens la adresa PDL, iar în chestiune nu era "familia popularilor" reunită la Bucureşti, ci familia cea mare a zonei euro în plină luptă de a câştiga susţinerea rudelor mai sărace din Est pentru proiectul ei de uniune financiară şi politică europeană, fără a le ceda însă acestor rude drepturile pe care acestea le cer.

Preşedintele CE, Jose Durao Barroso, a insistat la Victor Ponta pentru ameliorarea administrării fondurilor europene şi a sistemului judiciar nu atât ca să dea apă la moară PDL în dauna USL, cât pentru a arăta României că are ea însăşi destule de făcut ca să merite să-i fie auzite la Bruxelles pretenţiile, exprimate clar de preşedintele Băsescu, ca piaţa unică europeană să fie într-adevăr unică (deschiderea pieţei muncii, politica de coeziune bugetară şi unificarea regulilor de navigaţie). Că aşa au stat lucrurile a ilustrat-o perfect discursul premierului polonez Donald Tusk, care a acuzat de ipocrizie sloganul PPE "Mai multă Europă", atâta vreme cât birocraţia de la Bruxelles acţionează de fapt pentru perpetuarea decalajelor economice între zona euro şi restul statelor UE.

Frecvent a fost făcută şi comparaţia între congresul PPE, menit pe plan intern să susţină Alianţa România Dreaptă, şi mitingul-mamut de lansare a candidaţilor USL de pe Arena Naţională, în principal pentru că ambele evenimente au fost organizate în aceeaşi zi. Mitingul a fost asemuit cu manifestările ceauşiste, spre a contura un contrast între "forţele trecutului" (USL) şi "forţele viitorului" (ARD).

Modelul mitingului USL a fost însă altul decât cele ceauşiste, şi anume mitingul gigantic convocat de Vladimir Putin pe stadionul Lujniki din Moscova în ajunul alegerilor prezidenţiale din martie, câştigate, după cum ştim, de Putin. Actualul preşedinte rus a citat acolo poezii patriotice, şi-a întrebat compatrioţii dacă iubesc Rusia şi a făcut aluzii la nevoia ca ţara să fie apărată de inamicii din exterior, susţinuţi de opoziţia politică din interior - o atitudine adoptată cu claritate şi de Crin Antonescu acum ("În Europa, fără popor eşti nimic sau o slugă", cu referire la preţul susţinerii lui Traian Băsescu de către Vest).