Managerii, veriga-cheie dintre strategia companiei şi execuţia din teren, intră într-o zonă de risc tot mai vizibilă: sunt mai stresaţi, mai puţin implicaţi în muncă şi tot mai aproape de nivelul de dezangajare al echipelor pe care le coordonează. Datele din raportul Gallup „State of the Global Workplace 2026” arată cel mai puternic recul al engagementului în rândul managerilor din ultimii ani, un semnal că una dintre cele mai importante resurse ale companiilor începe să obosească.

Raportul Gallup, publicat în aprilie, arată cel mai mare declin de engagement înregistrat la nivel de manageri din ultimii ani: de la 31% în 2022 la 22% în 2025, o scădere de 9 puncte procentuale. Doar între 2024 şi 2025, engagement-ul managerilor a scăzut cu 5 puncte, de la 27% la 22%. Asta înseamnă că oamenii care răspund de echipe sunt, în acest moment, aproape la fel de dezangajaţi ca cei pe care îi conduc.

Europa confirmă tendinţa. Doar 16% dintre managerii europeni sunt consideraţi implicaţi în muncă, comparativ cu 10% dintre contribuitorii individuali. Diferenţa tradiţională dintre lideri şi echipe, de regulă mult mai mare, s-a redus la minimum.

În acest context, România vine cu un paradox.

Totuşi, sub această performanţă se ascunde presiunea. Stresul zilnic raportat de angajaţii români este de 38%, aproape identic cu media europeană de 39% şi cu cea globală de 40%. Singurătatea la locul de muncă ajunge la 14%, iar tristeţea zilnică la 15%. Cu alte cuvinte, angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi din Europa, dar resimt acelaşi nivel de tensiune ca restul continentului.

Gallup estimează că dezangajarea la nivel global costă economia aproximativ 10 trilioane de dolari anual, echivalentul a 9% din PIB-ul mondial. Organizaţiile care investesc sistematic în manageri obţin rezultate diferite: în companiile considerate de referinţă de Gallup, 79% dintre manageri sunt engaged, de aproape patru ori mai mult decât media globală.

Segmentul corporate reprezintă aproximativ 65% din business-ul Complice.ro, o platformă de care pune la dispoziţie experienţe pentru angajaţi şi angajatori. Datele lor arată că organizaţiile din România organizează experienţe atât pentru public intern, angajaţi, manageri, board, cât şi pentru parteneri de afaceri. Dar distribuţia nu e uniformă: cele mai frecvente solicitări vizează fie board members, fie membrii echipelor. Sub 1 din 20 de acţiuni experienţiale corporate sunt dedicate în prezent stratului de middle management.

„Când vorbim cu clienţii despre programe de wellbeing sau recognition, iniţiativele dedicate managerilor apar extrem de rar. De cele mai multe ori, managerii sunt cei care organizează experienţele pentru echipele lor, dar ei înşişi nu primesc nimic echivalent dedicat. E un punct orb pe care datele Gallup îl confirmă la scară globală. De obicei, când un manager participă la un team building alături de echipă, el e tot în rol. Nu se deconectează la fel de mult. O experienţă dedicată lui, fără responsabilitatea de a coordona pe nimeni, produce un alt efect", spune Oana Pascu, fondatoarea Complice.ro.

Cele mai populare experienţe de creştere a engagementului în organizaţii implementate de Complice.ro au fost în ultimii trei ani: treasure hunt, construcţie de megalopolis, jocuri olimpice, ateliere de gătit, olfactive sau de bijuterii, cocktail masterclass-uri, grand prix-uri pe circuit dedicate de driving şi multe altele. În 2025, valoarea medie a investiţiei unei organizaţii într-o iniţiativă experienţială a fost 2.730 euro.