Premierul desemnat Eugen Tomac promite, în proiectul programului de guvernare o reformă administrativ-teritorială amplă, măsuri de predictibilitate fiscală pentru mediul de afaceri, reorganizarea ANAF, investiţii în energie, digitalizarea statului şi reforme în educaţie şi sănătate.

Documentul, aflat încă în lucru, plasează reforma administrativ-teritorială drept „prioritate zero”. Tomac propune regiuni funcţionale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru comune şi oraşe şi o redistribuire a competenţelor şi resurselor fiscale. Programul susţine că actuala structură administrativă, cu peste 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, limitează capacitatea statului de a furniza servicii publice şi de a atrage investiţii.

În economie, premierul desemnat promite predictibilitate fiscală, tratament diferenţiat pentru contribuabilii corecţi, precompletarea Declaraţiei Unice pentru toate categoriile de PFA şi auditarea companiilor de stat cu pierderi. Programul mai prevede oprirea bonusurilor şi salariilor suplimentare nejustificate în companiile deţinute integral de stat, precum şi o consultare permanentă cu mediul de afaceri înaintea modificărilor fiscale importante.

La finanţe publice, Tomac propune un „centru naţional de răspuns pentru fiscalitate”, extinderea SAF-T şi e-Factura B2C, generalizarea e-Sigiliu pentru tranzitul de mărfuri, combaterea evaziunii pe sectoare prioritare şi reorganizarea ANAF pe un model centralizat de analiză de risc.

Programul vorbeşte despre un ANAF depolitizat şi despre creşterea colectării fără introducerea unor taxe noi.

În energie, proiectul promite continuarea marilor investiţii strategice: retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, pregătirea reactoarelor 3 şi 4, valorificarea gazelor din Neptun Deep, dezvoltarea Coridorului Vertical şi operaţionalizarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Programul prevede şi revizuirea legislaţiei privind consumatorul vulnerabil, precum şi dezvoltarea unui registru naţional al consumatorilor vulnerabili.

În zona digitalizării, Tomac promite identitate electronică pentru toţi românii, portofel european de identitate digitală, portal unic al statului organizat pe evenimente de viaţă, cloud guvernamental, interoperabilitate între instituţii şi folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică.

În educaţie, proiectul include salarii mai predictibile pentru profesori, generalizarea programului „masă sănătoasă”, extinderea programelor de tip „şcoală după şcoală”, concursuri pentru directori, depolitizarea managementului universitar şi o ţintă de 15% din bugetul de stat pentru Educaţie până în 2030. Pentru cercetare, documentul propune alocarea a 1% din PIB până în 2030.

În sănătate, programul prevede operaţionalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, conectarea furnizorilor publici la noua platformă informatică, reorganizarea planului naţional de paturi, finalizarea spitalelor regionale de la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova şi dezvoltarea unui centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică.

Guvernul propus de Eugen Tomac nu se bucură însă, deocamdată, de un sprijin parlamentar solid, iar şansele de învestire depind de negocierile politice care vor preceda votul din Parlament. Proiectul programului de guvernare ar urma să fie depus oficial în cursul zilei de mâine, după eventuale modificări.