Ce este controversatul Consiliu al Păcii lansat de Trump la Davos şi cum este el văzut în Ungaria şi Polonia
Preşedintele american Donald Trump a semnat ieri carta pentru lansarea oficială a iniţiativei sale a „Consiliului Păcii“ în Davos, anunţând că „vom avea pace în lume“.
Preşedintele american Donald Trump a semnat ieri carta pentru lansarea oficială a iniţiativei sale a „Consiliului Păcii“ în Davos, anunţând că „vom avea pace în lume“.
Trump a descris anterior organismul nou-format ca fiind probabil „cel mai prestigios consiliu format vreodată“. Consiliul îşi are originea în planul de încetare a focului în Gaza alcătuit din 20 de puncte, susţinut de Consiliul de Securitate al ONU, însă acesta a fost extins cu mult dincolo de mandatul său iniţial.
Aproximativ 35 de ţări se angajaseră să adere la acest consiliu, 60 primind invitaţii, potrivit oficialilor administraţiei Trump. Preşedintele a sugerat că acest consiliu va colabora cu ONU pentru încheierea conflictelor din întreaga lume, existând suspiciuni că acesta ar putea fi un plan de înlocuire a ONU.
Trump va servi ca preşedinte al consiliului pe termen nelimitat, potrivit cartei semnate. Pentru a operaţionaliza viziunea consiliului, a fost constituit un board executiv, compus din lideri cu experienţă din diplomaţie, dezvoltare, infrastructură şi strategie economică. Printre membrii acestuia se numără Marco Rubio, Steve Witkoff, Jared Kushner şi Sir Tony Blair.
Printre ţările care au acceptat invitaţia de a adera la consiliu se numără Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Iordania, Qatar şi Egipt.
Turcia şi Ungaria au acceptat de asemenea să participe, ca şi Marocul, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay şi Vietnam, dar şi Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.
Preşedintele rus Vladimir Putin a menţionat posibiliatea utilizării activelor ruseşti îngheţate în SUA pentru a plăti comisionul de 1 miliard de dolari pentru un loc permanent. Statele membre va trebui să plătească 1 miliard de dolari fiecare pentru un astfel de loc.
Unele ţări nu şi-au anunţat decizia, în timp ce altele au respins invitaţiile.
Norvegia, Suedia şi Franţa au respins invitaţiile, iar premierul sloven Robert Golob a declarat că nu a venit încă vremea pentru acceptarea invitaţiei.
Consiliul Păcii este unul extrem de controversat. Diplomaţi, oficiali şi lideri mondiali şi-au exprimat îngrijorările privitoare la mandatul extins al acestuia, la poziţia de preşedinte pe termen nedefinit deţinută de Trump şi posibilele daune pe care le-ar provoca activităţii ONU, notează CNN.
Comentariile lui Trump conform cărora consiliul „ar putea“ înlocui ONU au amplificat îngrijorările că acesta ar putea deveni un vehicul prin care el ar putea înlocui organismul înfiinţat cu 80 de ani în urmă pentru a menţine pacea globală.
Din Europa de Est, premierul maghiar Viktor Orban a acceptat cu braţele deschise invitaţia care i-a fost adresată de Trump, însă taxa de 1 miliard de dolari pe care Ungaria ar trebui s-o plătească pentru un loc permanent în cadrul Consiliului iscă semne de întrebare în condiţiile spiralei datoriilor cu care se confruntă ţara.
Orban a afişat cu mândrie scrisoarea primită de la Trump, declarând „Unde este Trump, este pace“, scrie Daily News Hungary.
Din Polonia, Marcin Przydacz de la Biroul Preşedintelui a confirmat că Karol Nawrocki a primit invitaţia de a se alătura Consiliului Păcii, potrivit The Warsaw Voice.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat că aderarea Poloniei la o organizaţie internaţională necesită acordul Consiliului Miniştrilor şi ratificare din partea Camerei Inferioare a Parlamentului. „Guvernul va fi ghidat exclusiv de interesele şi securitatea statului polonez“, a declarat acesta.
Przydacz a anunţat că preşedintele Nawrocki a discutat cu Donald Tusk şi că încă nu a fost luată nicio decizie.
În Davos, ministrul de finanţe polonez Andrzej Domanski a fost întrebat dacă Polonia poate plăti taxa de 1 miliard de dolari. „Nu spun da, nu spun nu“, a declarat acesta, conform Business Insider.
Calitatea de membru are un cost, iar Biroul Preşedintelui nu are un miliard de dolari disponibil. Prin urmare, este necesară implicarea guvernului.
Prezenţa Poloniei în acest consiliu depinde de cursul de schimb al dolarului. Demografia, fertilitatea scăzută, dar şi bugetul de stat sunt obstacole, scrie biznez.wprost.pl.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro












