La început de drum ştim cu toţii cât de important este să ai un CV care să includă cât mai multă experienţă din voluntariate, experienţe ErasmusĂ sau internship-uri. Având în vedere piaţa muncii care este tot mai competitivă, presiunea şi dorinţa de a obţine primul loc de muncă îi determină pe unii tineri să îşi construiască un CV care nu reflectă întru totul realitatea. Dar de ce ajung tinerii să recurgă la acest lucru?

Procesul de căutare a unui loc de muncă este mult mai dificil pentru Generaţia Z, care, conform unui articol realizat de The Guardian în 2024, se confruntă cu un nivel ridicat de stres şi cu un sentiment de nepregătire atunci când aplică pentru un job.

Potrivit unui sondaj realizat de Career.io în 2025 pe un eşantion de 1.000 de persoane angajate full-time, aproape 50% dintre tinerii Gen Z au recunoscut că au exagerat sau au inclus informaţii false în CV sau în aplicaţiile de angajare. Totodată, 62% dintre tineri  spun că îşi cosmetizează responsabilităţile avute la locurile de muncă anterioare, iar jumătate recunosc că îşi supraevaluează competenţele sau experienţa profesională, se arată în cadrul aceluiaşi sondaj.

„Ştim că astăzi nu mai este uşor să găseşti un loc de muncă, dar în general pentru tineri este mai dificil pentru că nu au experienţă, sistemul de învăţământ nu dezvoltă competenţe reale şi practice, mai mult teoretice iar lipsa oportunităţilor de a acumula experienţă practică fac ca realmente tinerii să fie evitaţi de către angajatori.

Mulţi se gândesc oricum că vor trebui să investească în formarea tinerilor care apoi s-ar putea să plece repede, înainte de a apuca angajatorii să îşi recupereze investiţia”, explică Sorin Faur, psiholog, expert HR şi fondatorul Academiei de HR, pentru ZF Gen Z.

Aşa se face că rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani din România, potrivit unui sondaj realizat de INS, se menţine la un nivel extrem de ridicat şi îngrijorător, ajungând la 28,8% în primele luni ale anului, a mai adăugat el. Această cifră înseamnă că mai mult de 1 din 4 tineri care îşi caută activ un loc de muncă nu reuşesc să se angajeze.

Astfel, tinerii ajung să adauge în CV-ul lor experienţe pe care nu le-au avut, deoarece sistemul educaţional pune încă prea mult accent pe teorie şi prea puţin pe dezvoltarea competenţelor practice cerute de angajatori, subliniază Sorin Faur. În lipsa unei experienţe reale, unii tineri încearcă să îşi facă CV-ul mai atractiv pentru a avea şanse mai mari la angajare.

„Pentru mulţi tineri ăsta e un cerc vicios: de unde experienţă, dacă şcoala nu a oferit-o? Atunci <singura soluţie> este să mintă pentru ca astfel măcar să ajungă la interviu, unde, faţă în faţă cu un om real, să îşi poată etala valoarea sau măcar potenţialul.”

Printre cele mai frecvent informaţii ajustate din CV se regăsesc responsabilităţile avute, funcţiile ocupate şi nivelul competenţelor, în special cele lingvistice şi digitale. „Responsabilităţile avute sunt însă cel mai uşor de exagerat şi cel mai greu de verificat. Adică angajatorul poate da un test de competenţă, poate începe o conversaţie scurtă în Engleză, dar responsabilităţile sunt greu de verificat”, a completat Sorin Faur.

Chiar dacă vin cu entuziasm şi competenţe digitale, mulţi tineri nu reuşesc să răspundă cerinţelor angajatorilor în lipsa experienţei profesionale.

„Într-o piaţă dură în care nici cei cu experienţă nu reuşesc întotdeauna să se angajeze, tinerii, chiar dacă vin cu entuziasm, putere de muncă, competenţe de limbă străină şi competenţe digitale, tot nu reuşesc să compenseze lipsa unor cerinţe profesionale specifice. Unii angajatori percep oricum că aceste competenţe generice sunt cumva implicite, caracteristici ale erei tehnologice, binevenite desigur, dar nu suficiente.

În acelaşi timp, extinderea utilizării inteligenţei artificiale în companii face şi mai dificil accesul juniorilor pe piaţa muncii, deoarece multe dintre activităţile de nivel entry-level sunt deja automatizate.

„Economia nu este în cea mai bună formă, angajatorii vor productivitate, bani nu prea sunt, iar dacă ”rişti” să angajezi un tânăr,  atunci trebuie cumva să îţi scoţi cheltuiala. Nivelul de impozitare al muncii este foarte ridicat în România, iar firmele nu sunt organizaţii caritabile. Urmarea este că firmele nu au timp şi resurse să învestească în formarea tinerilor, şi până la urmă, a oricui ar fi, vor pe cineva care de a doua zi să îşi facă treaba.”

Pe de altă parte, reţelele sociale promovează astăzi o imagine idealizată a succesului, ceea ce îi determină pe mulţi tineri să îşi construiască o imagine profesională care nu corespunde cu realitatea pentru a ţine pasul cu concurenţa.

„Pe reţelele sociale în general vorbim de o cultura de <beautification>. Nu doar carierele arată bine, pline de denumiri care de care mai pompoase, ci şi pozele, filtrele, absolut tot. Pe social media ieşi în general cu ce ai mai bun şi poţi să <regizezi> aceste apariţii astfel încât să te pună în valoare. Vorbim despre personal branding, nimeni nu vrea să dea prost, în fapt, toată lumea are ceva de vândut”, spune pentru ZF Gen Z Sorin Faur.

În schimb, candidaţii cu experienţă îşi promovează CV-ul mai ales prin denumiri mai atractive ale funcţiilor şi prin prezentarea într-o lumină mai favorabilă a experienţei reale.

„Mai toată lumea astăzi, indiveferent de vârstă spuneam vrea să arate cât de poate de bine, indiferent de canalul media. Diferenţa este că generaţiile cu mai multă experienţă au ce prezenta. Şi acolo vorbim de cosmetizare, dar cei 10-15 ani de experienţă sunt reali. Acolo vorbim despre cosmetizare şi mai puţin de inventarea unor experienţe inexistente”, a mai spus Sorin Faur.