Preşedintele SUA, Donald Trump, se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări ale celui de-al doilea mandat, după ce războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, nu a produs rezultatele promise. La cinci luni de la declanşarea operaţiunilor militare, obiectivele principale – oprirea programului nuclear iranian şi schimbarea regimului de la Teheran – rămân departe de a fi atinse, potrivit unei analize publicate de The New York Times.

Conflictul, pe care administraţia americană îl anticipa ca fiind unul scurt şi decisiv, s-a transformat într-un război de uzură, cu efecte economice şi geopolitice importante. Preţurile petrolului au rămas ridicate, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz continuă să fie perturbat, iar pieţele financiare resimt incertitudinea generată de conflict.

Potrivit publicaţiei americane, Trump analizează în prezent trei variante: escaladarea militară, intensificarea sancţiunilor economice sau declararea unei victorii şi retragerea treptată din conflict. Niciuna dintre opţiuni nu este însă lipsită de costuri politice şi strategice.

Escaladarea militară ridică semne de întrebare chiar în interiorul administraţiei. Consilierii preşedintelui au avertizat că noi bombardamente de amploare ar putea provoca pierderi civile masive şi nu garantează revenirea Iranului la negocieri.

În plus, oficialii americani sunt preocupaţi de diminuarea stocurilor de interceptori antirachetă, după luni de operaţiuni în regiune.

O altă variantă este continuarea presiunii economice asupra Iranului prin sancţiuni şi restricţionarea exporturilor de petrol. Totuşi, această strategie şi-a demonstrat limitele în ultimii ani, regimul de la Teheran reuşind să reziste în ciuda măsurilor punitive impuse de Washington încă din 2018.

Cea de-a treia opţiune şi anume declararea unei victorii şi retragerea, ar permite reducerea costurilor conflictului, dar ar risca să lase nerezolvată problema programului nuclear iranian şi controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Conflictul începe să afecteze şi popularitatea preşedintelui. Potrivit unui sondaj realizat de The Washington Post şi Ipsos, doar 29% dintre americani aprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar lideri republicani influenţi cer încheierea cât mai rapidă a operaţiunilor.

În ultimele săptămâni, preşedintele american a luat şi o serie de decizii controversate pe alte fronturi, renunţând la acorduri negociate anterior cu Arabia Saudită şi Canada şi blocând inclusiv promulgarea unui proiect bipartizan privind locuinţele, alimentând percepţia că administraţia reacţionează tot mai imprevizibil pe fondul dificultăţilor din Orientul Mijlociu.

Pe măsură ce conflictul se prelungeşte, războiul cu Iranul riscă să devină testul definitoriu al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, punând sub semnul întrebării capacitatea Washingtonului de a obţine rapid obiective strategice prin forţă militară.