BNR: Cei cu sume mari au avut cea mai mare rată de solicitare a legii dării în plată, iar legea a stimulat anumiţi debitori să creeze impresia incapacităţii de plată într-un mod strategic

Autor: Mircea Nica Postat la 11 ianuarie 2021 80 afişări

Riscul de neplată este mai probabil în con­diţiile în care procedura de recurs devine favo­rabilă debitorilor. Astfel, atât capitalul ne­gativ, cât şi îndatorarea debitorilor sunt asocia­te cu im­po­sibilitatea de rambursare, potrivit unui studiu BNR privind riscul şi neîndeplinirea obligaţiilor ipo­tecare cu titlul „Recourse and (strategic) mort­gage defaults: Evidence from changes in housing market laws“.

BNR: Cei cu sume mari au avut cea mai mare rată de solicitare a legii dării în plată, iar legea a stimulat anumiţi debitori să creeze impresia incapacităţii de plată într-un mod strategic

♦ La două luni după introducerea legii dării în plată, în 2016, rata creditelor neperformante pentru creditele ipotecare standard a crescut cu 1,6 puncte procentuale ♦ Debitorii cu sume mari au cel mai mare procent de solicitare a legii dării în plată şi cea mai mare rată de neplată, potrivit unui studiu al BNR.

Riscul de neplată este mai probabil în con­diţiile în care procedura de recurs devine favo­rabilă debitorilor. Astfel, atât capitalul ne­gativ, cât şi îndatorarea debitorilor sunt asocia­te cu im­po­sibilitatea de rambursare, potrivit unui studiu BNR privind riscul şi neîndeplinirea obligaţiilor ipo­tecare cu titlul „Recourse and (strategic) mort­gage defaults: Evidence from changes in housing market laws“.

Circa 50% dintre debitori au credite ipotecare mai mici de 30.000 de euro, în timp ce 33% au credite cuprinse între 30.000 de euro şi 60.000 euro. Doar 7% din credite sunt peste 100.000 de euro. Cu toate acestea, se observă că debitorii cu su­me mari au cel mai mare procent de solicitare a legii dării în plată şi cea mai mare rată de neplată, potrivit studiului BNR.

În urma unei analize a bazei de date privind cre­ditele ipotecare în perioada 2003-2016, studiul BNR scoate în evidenţă efectul pe care l-a avut legea dării în plată în comportamentul debitorilor.

„Rezultatele studiului sugerează că legea dării în plată, care a fost adoptată pentru a oferi ajutor debitorilor aflaţi în situaţii financiare dificile, a creat consecinţe neintenţionate“, conform studiului.

Unul dintre efectele negative a fost că legea a sti­mulat anumiţi debitori să creeze impresia inca­pa­cităţii de plată într-un mod strategic. Debitorii care au acţionat în baza legii dării în plată au fost mai puţin îndatoraţi decât cei care nu au acţionat în baza legii. Debitorii neperformanţi au luat, în me­die, împrumuturi mai mari decât debitorii performanţi.

Deşi recursul este văzut ca un instrument efi­cient strategic pentru a elimina riscul de ne­pla­tă, pe de o parte mai multe studii au arătat că re­cursul ipo­te­car este asociat cu o probabilitate mică a neplăţii. Pe de altă parte, politicile de recurs mai dure sti­mu­lează costurile de neplată şi reduc pro­babilitatea neplăţii, dar în acelaşi timp cresc valoarea creditului şi în final cresc probabilitatea neplăţii.

Legea dării în plată, publicată în Monitorul Oficial din România pe 28 aprilie 2016, a introdus po­si­bilitatea debitorilor, care aveau credite ipote­ca­re, să îşi stingă datoriile prin transferarea drep­tu­lui de proprietate instituţiei finanţatoare. Toate creditele ipotecare erau eligibile, mai puţin cele mai mari de 250.000 de euro şi cele acordate prin programul Prima casă.

Această lege, al cărei iniţiator este parla­mentarul Daniel Zamfir, acum la PSD, a creat o se­rie de provocări pentru sectorul bancar din România. Economiştii, politicienii şi publicul au dezbătut situaţia provizioanelor legale. La înce­put, promotorii legii susţineau că debitorii con­strânşi financiar ar beneficia în urma legii dării în plată, iar aşteptările erau la un nivel de 80.000 de cereri potenţiale.

Cu toate acestea, iniţial, rata creditelor neperformante a înregistrat o creştere rapidă cu 1,6 puncte procentuale în lunile mai-iunie din anul 2016. În ciuda acestei reacţii pe termen scurt, mai puţin de o zecime a cererilor previzionate s-au materializat în perioada 2016-2018. În acelaşi timp, susţinătorii legii dării în plată considerau că aceasta este o metodă prin care creditorii şi debitorii împart riscul, iar pe viitor ar putea preveni posibile crize ale creditelor şi ar creşte stabilitatea financiară, potrivit studiului BNR.

În fapt, legea a fost subiectul criticilor, iar unul dintre principalele motive a fost că legea avea aplicabilitate retroactivă la toate împrumuturile existente. Astfel, adoptarea legii poate avea consecinţe neintenţionate pentru noii debitori în ceea ce priveşte costul crescut al creditului, ratele reduse de aprobare şi dimensiunea mai mică a împrumuturilor, reducând astfel accesul debitorilor la finanţare.

Prin urmare, băncile şi-au înăsprit standardele de credit imediat ce legea a fost adoptată prin majorarea plăţilor anticipate necesare pentru împrumuturile ipotecare pentru a descuraja noii debitori să renunţe la obligaţiile lor ipotecare, se mai arată în studiul BNR.

La câteva luni după ce legea a intrat în vigoare, instituţiile de credit susţineau că legea dării în plată nu era în concordanţă cu Constituţia României şi codul civil şi au atacat legea la Curtea Constituţională.

În luna octombrie 2016, Curtea Constituţională a anunţat că debitorii aveau dreptul să scape de datorii prin oferirea proprietăţii doar în condiţii excepţionale. Efectul imediat a fost că debitorii nu au putut utiliza devalorizarea preţului bunurilor imobiliare achiziţionate printr-un contract de credit ca motiv pentru a-şi achita datoria utilizând legea dării în plată. Acest lucru a dus la o scădere a ratei creditelor neperfomante cu 1,1 puncte procentuale.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.