Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

„Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale", a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor" - un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

„Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare", a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%".

BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază - care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor - a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.