Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale - inclusiv Rezervei Federale - care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 -- de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu -- în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.