Angajaţii din România îşi doresc săptămâna de lucru de 4 zile, dar 6 din 10 companii sunt reticente

Autor: Andreea Tobias Postat la 14 martie 2023 53 afişări

Angajaţii din România îşi doresc săptămâna de lucru de 4 zile, dar 6 din 10 companii sunt reticente

Săptămâna de lucru de 4 zile revine în atenţia jucătorilor de pe piaţa muncii, întrucât cel mai mare experiment internaţional în acest sens s-a încheiat de curând şi a avut rezultate pozitive. Angajaţii din România îşi doresc săptămâna de lucru de 4 zile, dar 6 din 10 companii sunt reticente.

În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a creşte numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv.

Deşi ar revoluţiona complet dinamica pe piaţa muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

După anii dificili în care pe piaţa muncii au predominat tendinţele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenţia angajaţilor. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activităţii pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuşi să reducă numărul de zile lucrate.

Deşi 80% dintre angajaţi îşi doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi în formula cu 10 ore pe zi, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra şi implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupaţi de faptul că, pe termen lung, angajaţii ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deşi rezultatele experimentului internaţional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenţii spun că ar face mai multe activităţi în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor şi hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viaţă mai echilibrat.

„Aşa cum munca remote era privită ca excepţie înainte de pandemie, aşa pare să fie şi săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendinţă este atât de bine primită în rândul angajaţilor, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajaţii vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei şi celor dragi, pentru a investi în activităţi cu impact în sănătatea fizică şi psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschişi la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puţin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea şi va contribui la atragerea şi retenţia angajaţilor valoroşi. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activităţii care să asigure prezenţa unei părţi dintre angajaţi la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienţilor”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv şi asupra modului de lucru.

Rezultatele sondajului arată că 4 din 10 angajaţi lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% îşi desfăşoară activitatea în totalitate remote şi 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulţi (37%) lucrează o singură zi de la birou şi 4 de acasă. Alţi 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână şi 14% lucrează o singură zi de acasă.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenţi din rândul angajaţilor şi 254 respondenţi reprezentând companiile.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
săptămâna,
lucru,
angajaţi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.