Analiză KeysFin: Ce se întâmplă cu businessurile româneşti? Cel mai mic număr de insolvenţe din istorie, număr record de entităţi active şi echilibru între numărul de companii nou create faţă de companiile închise în 2019

Autor: Andra Stroe Postat la 31 ianuarie 2020 126 afişări

Analiză KeysFin: Ce se întâmplă cu businessurile româneşti? Cel mai mic număr de insolvenţe din istorie, număr record de entităţi active şi echilibru între numărul de companii nou create faţă de companiile închise în 2019

România se apropie de finalul ciclului de creştere post criză, potrivit ultimelor date primite de la Registrul Comerţului şi interpretate de analiştii KeysFin în studiul  “Trending Business”. Astfel, în 2019, România a ajuns la performanţa de a avea cel mai mic număr de insolvenţe din istorie (6,5 mii), respectiv cu 27% mai mic faţă de 2018 şi cu 67% faţă de 2009. De asemenea, o altă cifră record este şi cea a entităţilor economice active (companii şi PFA-uri) care a însumat 1,36 milioane de entităţi în România, în 2019.

“Economia românească dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creştere post criză. De la maximul istoric, de 29,6 mii de insolvenţe atins în 2013 scăderea din 2019 este de 78% şi estimăm că o dată cu decelerarea economiei ar putea reprezenta minimul ciclului, urmând să se stabilizeze în jurul pragului de 6 mii în 2020.”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

În 2019, în România au fost înfiinţate 134,2 mii de entităţi economice, pe când numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135,7 mii, sporul natural fiind aşadar unul uşor negativ.

Ca dinamică  a ultimilor 10 ani, numărul companiilor deschise a crescut cu 16%, în timp ce numărul celor închise a crescut cu 117,5%. Decalajul dintre cei 2 indicatori poate fi explicat şi prin faptul că numărul radierilor şi dizolvărilor este puternic influenţat de măsurile administrative (spre exemplu în 2010 au fost cuprinse aproximativ 127.294 radieri pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 - sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului). Cu toate acestea, tendinţa de consolidare, poate chiar de curăţare a economiei este evidentă după avansul de peste 117,5% faţă de 2009, la 135,7 de mii de afaceri închise în 2019.

Ca pondere din total entităţi active, rata companiilor închise a fost de 9,9% şi este aproape egală cu cea a celor nou înfiinţate în 2019 şi reprezintă un semnal clar al apropierii de finalul de creştere post-criză.

Numărul entităţilor economice active din România a crescut cu 3% faţă de 2018, cu 16,5% faţă de 2015 şi a fost cu 32% peste nivelul din 2009, la 1,36 milioane de profesionişti la sfârşitul lui decembrie 2019, maximul ultimilor 10 ani.

Pe segmente, la sfârşitul lui 2019 existau 378,7 mii de PFA-uri active (28% din total) versus 985 mii de companii (72% din total). Ca dinamică în ultimii 5 ani se observă o preferinţă în creştere pentru companii (avans de 27%) în detrimentul PFA-urilor (scădere de 4%).

Pe segmente economice, în ultimii 5 ani sectoarele de Construcţii, Transport & depozitare şi Industria prelucrătoare au atras cel mai mult investitorii, fiind create cu 5,4 mii, respectiv cu câte 3,4 mii de entităţi economice fiecare mai multe în 2019 decât în 2015.

Cea mai mare creştere procentuală în ultimii 5 ani, de peste 88% o înregistrează Sănătatea şi serviciile sociale. Dacă în 2015 existau  aproximativ 1.800 afaceri  nou înfiinţate în acest sector, în 2019 au fost înfiinţate peste 3.300.

Pe de altă parte, raportat la numărul de înmatriculări de companii şi PFA, cele mai populare domenii din România din 2019 sunt cele aferente Comerţului – cu 29,3 mii de entităţi economice înfiinţate în 2019, Construcţiilor – 14,8 mii şi Activităţilor profesionale – cu 12,9 mii de entităţi economice.

În ultimii 10 ani, cel mai dinamic judeţ din punctul de vedere al numărului de entităţi economice active a fost Ilfov, care a înregistrat o creştere de 138%, astfel că în 2019 existau aici aproximativ 50 de mii de afaceri. În topul creşterilor procentuale se regăsesc şi Dâmboviţa, care are cu 57% mai multe entităţi active decât în 2009 şi Giurgiu cu 56%.

La polul opus, cele mai mici creşteri în ceea ce priveşte firmele înfiinţate s-au înregistrat în Harghita, cu o creştere de doar 2,1% în ultimii 10 ani, precum şi în Botoşani – 4,8% şi Bacău – 5%. La nivel nominal însă, Bucureştiul rămâne lider cu peste 247 de mii de entităţi (18% din total), urmat de Cluj şi Timiş, cu 73 de mii (5,3% din total), respectiv 58,5 mii (4,3% din total). Podiumul este completat de Constanţa  - 50,3 mii afaceri nou înfiinţate şi Bihor -50,2 mii. 

Programul Start-Up Nation a devenit un fenomen în rândul antreprenorilor locali, datorită facilităţilor acordate, astfel că acesta a contribuit nu doar la creşterea numărul firmelor înfiinţate, cât şi la obiectul de activitate al acestora, precum şi la judeţul de provenienţă.

Potrivit datelor oferite de Ministerul pentru Comerţ, Antreprenoriat şi Mediul de Afaceri, la programul Start-Up Nation 2018-2019 s-au înscris 33.514 planuri de afaceri, cele mai multe dintre acestea în domeniul producţiei, comerţului şi serviciilor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
companii,
active,
business

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.