ANALIZĂ: Delapidarea de 2,7 milioane de lei, plătită cu cinci ani de închisoare de Ridzi

Autor: Otilia Ciocan Postat la 16 februarie 2015 6153 afişări

Delapidarea fondurilor Ministerului Tineretului cu 2,7 milioane de lei a costat-o scump pe Monica Iacob-Ridzi, ea fiind condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a atribuit contracte "cu dedicaţie" unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului.

Ajuns pe masa judecătorilor în mai 2011, acest dosar a avut primul termen în octombrie 2011, iar o primă soluţie în acest caz a venit după 37 de termene, în ianuarie 2014. În faza de apel au fost necesare doar patru termene de judecată, între 13 octombrie 2014 şi 9 februarie.

Judecătorii instanţei supreme au stabilit, prin deciziilor lor, că ipotezele procurorilor anticorupţie se confirmă.

Astfel, Ridzi a fost găsită vinovată că, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. Prin urmare, s-a decis alocarea către firmele Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în Bucureşti, Costineşti şi 39 de reşedinţe de judeţ, unde ştia că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen.

Mai mult, magistraţii au ajuns la concluzia că, ulterior declanşării anchetei penale, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul fostului directorul de achiziţii Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Pentru aceste fapte procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pe numele fostului ministru, în august 2009. Ulterior, anchetatorii au solicitat extinderea urmăririi penale şi încuviinţarea percheziţiei informatice în cazul lui Ridzi.

DNA a cerut încuviinţarea urmăririi penale a Monicăi Iacob Ridzi în 9 februarie 2010, având noi suspciuni asupra sa, respectiv că se face vinovată de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în formă continuată.

La nu mai puţin de 11 luni distanţă, în 7 decembrie 2010, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor au decis să respingă cererile de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul Monicăi Iacob-Ridzi. După o săptămână, în 14 decembrie 2010, şi plenul Camerei a respins cererea anchetatorilor.

În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au decis, în mai 2011, trimiterea rechizitoriului la instanţa supremă.

Dosarul a ajuns pe masa completului format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, aceştia stabilind că, pentru faptele ei, Monica Iacob Ridzi trebuie să plătească cu cinci ani de închisoare cu executare. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că fostul ministru şi-a susţinut în permanenţă nevinovăţia. Ridzi a admis, în faţa instanţei, faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget şi finanţări erau supervizate şi semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanţările vizate de procurorii anticorupţie şi pentru care ea a fost deferită justiţiei nu au semnătura ei.

Nevinovăţia şi-a susţinut-o şi în faza de apel a procesului şi mai mult decât atât, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a spus, la momentul susţinerii ultimului cuvânt, că instituţia pe care a condus-o a vrut să îl aducă pe Ilie Năstase sau alte personalităţi să promoveze evenimentelor organizate de Ziua Tineretului în 2009, dar, după refuzul acestora, a apărut ea în clipul TV.

Astfel, Ridzi a încercat să îi convingă pe judecători că prin organizarea Zilei Tineretului nu a încercat să îşi promoveze imaginea ca parlamentar, fostul demnitar aruncând vina pentru fraudarea statului în seama subordonaţilor ei.

"Am fost convinsă că singura modalitate de cheltuire a banilor publici în legătură cu organizarea evenimentelor de la 2 Mai a fost externalizarea lor. Nu am cunoscut firmele şi nici pe administratorii lor, acest lucru rezultă şi declaraţia acestora. Ei o cunoşteau pe Ioana Vârsta. Toate eventualele neregularităţi în legătură cu organizarea evenimentelor şi procedura de achiziţie aparţine exclusiv subordonaţilor din minister, inclusiv celorlalţi inculpaţi din minister", a spus Ridzi.

În plus, Monica Iacob Ridzi şi-a continuat apărarea şi pe blogul personal. Cu o zi înainte de decizia finală în dosarul său de corupţie, fostul ministru a postat un text în care vorbeşte de probe din proces şi probleme de sănătate, susţinând că speră ca ICCJ să înţeleagă că e nevinovată, dar arătând şi că "altarul de sacrificiu are nevoie de al 13-lea ministru".

Totuşi, în urma analizării informaţiilor strânse de procurorii anticorupţie, a declaraţiilor date de inculpaţi şi de martorii din proces, completul de cinci judecători de la instanţa supremă, format din Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a ajuns la concluzia că Monica Iacob Ridzi este vinovată şi că ea trebuie să petreacă următorii cinci ani în spatele gratiilor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
RIDZI,
ÎNCHISOARE,
CONDAMNARE
/actualitate/analiza-delapidarea-de-2-7-milioane-de-lei-platita-cu-cinci-ani-de-inchisoare-de-ridzi-13833853
13833853
comments powered by Disqus
ZF.ro
Halucinant. Cum explică Orban de ce nu cresc salariile profesorilor: E ca într-o familie, când îţi scad veniturile nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă Halucinant. Cum explică Orban de ce nu cresc salariile profesorilor: E ca într-o familie, când îţi scad veniturile nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă
BREAKING. Cu cât vor creşte de fapt pensiile românilor? Nimeni nu se aştepta
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Gorghiu: Moţiunea de cenzură va fi o găleată de invective, de venin şi de frustrări Gorghiu: Moţiunea de cenzură va fi o găleată de invective, de venin şi de frustrări
Tomac: Europa nu poate rămâne indiferentă
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite... COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite...
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.