România traversează perioada în care are cel mai mare buget pentru sănătate din ultimii 20 de ani, sunt 17 şantiere pe bani europeni nerambursabili, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, la conferinţa ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT 2025, care a menţionat că la proiectele din PNRR au fost multe blocaje, din cauza birocraţiei, a avizelor.

”În 2022 au fost aprobate pentru finanţare 24 de obiective de investiţii noi. Ministerul Sănătăţii şi-a luat o marjă de eroare de 5 unităţi sanitare care exista probabilitatea că se vor bloca pe parcurs. Din cauza legii achiziţiilor, stufoasă, tot felul de birocraţii, avize peste avize, nuci care trebuie mutaţi într-o parte în alta pe teren, morminte, o grămadă găsite atunci când s-au făcut fundaţiile şi lista, poate, continua. Asta-i România. O ţară plină de nuci şi de morminte. Şi de avize, evident”.

Ministrul a adăugat că opt şantiere şi-au păstrat finanţarea în PNRR, iar pentru alte nouă, la care se lucrează, a fost mutată finanţarea, tot pe fonduri europene, nembursabile, prin Programul Operaţional Sănătate. ”Deci, practic, discutăm de 17 şantiere cu grade diferite de realizare, cu bani europeni rembursabili”. 

Referitor la incidentul de la Spitalul de Pediatrie de la Iaşi, Alexandru Rogobete a spus că arată o lipsă de organizare şi de aplicare a protocoalelor la nivelul acelei unităţi sanitare şi probabil se va discuta şi de o anchetă penală în viitor, dar nu caracterizează întregul sistem sanitar din România sub nicio formă.

”Nu vreau să generalizăm şi să credem că e un fenomen general în sistemul de sănătate. Incidentul de la Iaşi arată o lipsă de organizare şi de aplicare a protocoalelor la nivelul acelei unităţi sanitare. Probabil vom discuta şi de o anchetă penală în viitor. Evenimentul de la Iaşi nu caracterizează sistemul sanitar din România sub nicio formă. Cei 6 copii care au decedat erau copii cu patologii grave, complexe şi nu voi specula că au decedat din cauza infecţiei. Astept ancheta medicală. Administrativ insă am intervenit imediat. Un haos procedural şi administrativ ca la Spitalul de Pediatrie din Iaşi eu nu am văzut de mult. Dar nu asta se întâmplă în totate spitalele din ţară”.

În ceea ce priveşte scăderea numărului de naşteri în ultimii ani, ministrul a precizat că se observă în paralel o creştere a numărului de copii cu patologii şi probleme genetice la naştere, grave, unele care nu pot fi rezolvate chirurgical. 

”Avem o creştere a numărului de malformaţii cardiace la naştere ceea ce arată că nu se face un screening la timp. Majoritatea bugetului Sănătăţii se duce în zona de spitalizare continuă. Asta arată că oamenii nu fac screening şi prevenţie şi ajung târziu la spital, când de multe ori nu se poate face nimic. Prin ultimele mele măsuri, primite cu reticenţă de sistem, am cerut creşterea perioadei de lucru în ambulator, dublarea ei practic. Aşa pacienţii vor fi direcţionaţi spre ambulatoriu de specialitate, în loc să îl internăm 2-3 zile pentru analize, radiografii”. 

Ce a mai declarat Alexandru Rogobete:

►Medicul de familie va primi 80% din finanţare pentru serviiile pe care le face.

►În ultimii 5 ani, bugetul Sănătăţii s-a dublat. Şi în continuare avem spitale unde pacienţii sunt trimişi la farmacie să isi ia medicamente. E o nevoie acută de reaşezare a serviciilor.

►Bugetul Sănătăţii nu a fost tăiat, a rămas şa fel, dar trebuie să eficientizăm în interiorul lui. Volumul salariilor depăşeşte cuantumul alocat serviciilor. Avem deja o problemă. Când plătim angajaţii cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât serviciile avem o problemă de funcţionare. Tariful plătit spitalului nu este actualizat, nu a mai fost actualizat de ani de zile, între timp facturile au crescut. Preţurile pentru consumabile, medicamente au crescut, dar tariful plătit de CNAS e acelaşi.

►În ultimii 4 ani, în sistemul de sănătate s-a investit în infrastructură o cifră istorică. 12 miliarde de lei s-au investit în infrastructura unităţilor sanitare.

►O parte din aceşti bani se văd efectiv în infrastructură, construcţii de spitale noi. România are 20 de şantiere de spitale noi în derulare.  Patru din ele vor fi date în folosinţă anul acesta, restul anul viitor.

►Vorbim de peste 200 de proiecte de finanţare raportate de Ministerul Sănătăţii pentru modernizarea secţiilor de ATI, bloc operator, laboratoare de analize medicale şi microbiologie. Discutăm despre alte 70 de proiecte de finanţare pentru dezvoltarea şi  extinderea ambulatorilor de specialitate. Automat se diagnostichează mult mai mulţi pacienţi. În momentul în care apar mult mai mulţi pacienţi diagnosticaţi, automat cresc cheltuielile cu tratamentul acestor pacienţi. De exemplu, acum 10 ani diagnosticam un număr X de pacienţi din zona de oncologie. Şi incidenţa era scăzută. Nu era scăzută pentru că acele boli nu existau. Era scăzută pentru că ele nu erau diagnosticate.

►Faptul că acum a crescut incidenţa pentru anumite boli, nu înseamnă că bolile astea apar mai frecvent. Nu înseamnă neapărat. Înseamnă că ele sunt diagnosticate mai repede şi mai bine şi, în sfârşit, sistemul de sănătate din România îşi face treaba. Faptul că incidenţa pentru anumite boli scade, de exemplu, faţă de acum 10 ani, nu înseamnă că acele boli dispar. Înseamnă că tehnologia şi industria farma a ajuns la un punct. Înseamnă că intră molecule noi în piaţă şi anumite boli au o incidenţă mai scăzută pentru că sunt tratate la timp sau înainte de timp.

►Sistemul de sănătate este ca un organism viu. Este un mastodont care are foarte multe variabile şi nu putem pune o etichetă doar pe o cifră, doar pe un grafic sau doar pe un incident neplăcut. Totuşi, în ultimii ani de zile au intrat zeci de molecule în listele de compensate şi nu putem ignora acest lucru.

►Până în iunie 2025, şase milioane de oameni plăteau asigurări de sănătate pentru aproape 17 milioane de beneficiari. Un dezechilibru enorm din punct de vedere fiscal. Noi ne comparăm cu ţările din Uniunea Europeană, dar haideţi să ne comparăm cu ţările din Uniunea Europeană şi la banii încasaţi în sistemul de sănătate. Nu doar la cheltuieli.

►Dacă analizăm numărul de medici la suta de mii de locuitori versus media europeană, o să constatăm că nu stăm foarte rău. Suntem doar 0,6 puncte sub media UE. Problema la noi este alta, este distribuţia lor la nivel naţional. Pentru că de peste 20 de ani spitalele din România nu au mai fost reorganizate. Avem spitale în România care au mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi.

►Avem în continuare fenomenul ca spitalele mici, deşi au capacitatea acum să trateze pacienţii în unitatea sanitară unde se prezintă, să îi transfere la un spital judeţean de urgenţă, la un spital universitar, la un spital clinic şi noi să-i plătim la fel pe acei medici chiar dacă îşi transferă toţi pacienţii nejustificat. Este o problemă de mecanism aici.

►Avem spitale în care avem secţia de chirurgie 1, chirurgie 2, chirurgie 3, chirurgie 4. De ce avem patru secţii de chirurgie generală? Pentru că trebuia să avem patru şefi de secţie, asta e clar. Gradul de ocupare pentru chirurgie 1 şi chirurgie 2 este de peste 80%, deci este ok. Gradul de ocupare pentru chirurgie 3 şi chirurgie 4 este de peste 10%.

►Pentru că normarea personalului se face în mod sovietic. Adică, după numărul de paturi.Nu ţine nimeni cont de câţi pacienţi ai, de câţi pacienţi tratezi, de care e complexitatea cazului, adică nu ţine cont nimeni de indicator de performanţă, nu ţine nimeni cont de nimic. De asta, în pachetul 2 de reformă, am introdus câteva puncte care au stârnit furie. Dacă nu evaluăm managerul unităţii sanitare după indicatori de performanţă, nu rezolvăm problema.

► Pentru că avem tot felul de manageri care nu au ce căuta acolo. A fi şef de secţie nu este un bonus. Nu este nici măcar un titlu onorific. Este o responsabilitate enormă de a coordona echipa medicală şi nemedicală pe care o ai în secţie. Este o responsabilitate directă de a aloca pacienţii în mod uniform echipei, pentru că avem situaţii în care, de exemplu, un chirurg operează 40 de pacienţi pe săptămână şi altul operează un ghi încarnată pe lună. Şi noi îi plătim la fel.

►PEntru funcţia de şef de secţie, nu se va mai da concurs ca până acum, să recite două articole din Legea 95, ci va prezenta un proiect de patru ani, pentru dezvoltarea acelei secţii, care va avea o componentă administrativă, financiară, o componentă clinică, universitară, o componentă de cercetare şi o componentă educaţională. Pentru secţiile universitare.  Cu indicatori foarte clar pentru fiecare componentă, care vor fi evaluaţi anual de către Comitetul Director. Cine nu îşi respectă indicatorii, pleacă din acea funcţie.

► Indicatorii de calitate pentru manageri sunt antici, sovietici. Managerul spunea: anul acesta, voi avea execuţie financiară 50%. Dacă făcea 51%, era bifat ca îndeplinit.  Dar 50% execuţie financiară într-un spital este foarte prost. Indicatorii de performanţă şi de calitate pentru management vor fi realizaţi de către Ministerul Sănătăţii. Vor fi indicatori minimali standard la nivel naţional şi toţi vor fi obligaţi să-i respecte.

► Revenind la ambulatorii de specialitate, nu toate spitalele din România trebuie să ofere toate tipurile de servicii medicale. Asta e o altă chestie sovietică care a rămas în capul nostru. Nu toate spitalele orăşeneşti trebuie să aibă neurochirurg. Nu toate spitalele orăşeneşti trebuie să aibă RMN Tesla. Au, o mare parte din ele. În fiecare regiune trebuie să ai centre de excelenţă pentru anumite patologii, cardiovasculare, cerebrovasculare, neurochirurgicale, politraumă, ortopedie. Şi în localităţi să ai cât mai multe ambulatorii de specialitate. Cu camere de primiri urgenţe. Avem primari care vor neapărat să aibă chirurg la ei în oraş, dar n-au anestezist. Sau neapărat îşi doresc să aibă nu ştiu ce echipament de ultimă generaţie, dar nu au un medic care să interpreteze acel echipament.

► Avem în continuare colegi care transferă, începând de vineri până duminică seara sau în sărbătorile legale sau în zilele de weekend, pacienţi cu apeticită de la spital orăşenesc unde au şi sală de operaţie şi aparat de anestezie şi anestezist şi tot ce le trebuie la Spitalul judeţean sau la Spitalul Universitar Floreasca. Probabil că e doar o coincidenţă. Aceste fenomene trebuie reduse pentru că, din acest motiv, avem spitalele universitare şi de urgenţă supraaglomerate şi alte spitale cu un grad de ocupare de sub 20%.

► Odată cu introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate, vom regândi normarea personalului medical, care nu va mai ţine cont doar de numărul de paturi, ci va ţine cont şi de numărul de pacienţi, de ritmicitatea cu care introduci pacienţii în unitatea sanitară, de complexitatea cazului, de rata de infecţii nozocomiale, de timpul de spitalizare, de mortalitate şi de satisfacţia pacientului.

► Prin Banca Mondială se construiesc 3 spitale de arşi grav. Unul la Timişoara care va fi finalizat în decembrie, unul la Târgu Mureş care va fi finalizat în primăvara anului viitor. Şi primul spital pentru copii cu arsuri grave la Grigore Alexandrescu care probabil la finalul anului viitor va fi finalizat.

► În PNRR situaţia stă în felul următor: În 2022 au fost aprobate pentru finanţare 24 de obiective de investiţii noi.  Ministerul Sănătăţii şi-a luat o marjă de eroare de 5 unităţi sanitare care probabil se vor bloca pe parcurs.  Legea achiziţiilor, stufoasă, tot felul de birocraţii, avize peste avize, nuci care trebuie mutaţi într-o parte în alta pe teren, morminte, o grămadă găsite atunci când s-au făcut fundaţiile şi lista, poate, cu ultima. Asta-i România. O ţară plină de nuci şi de morminte. Şi de avize, evident.

► Astăzi, opt şantiere şi-au păstrat finanţarea în PNRR, iar pentru alte nouă, la care se lucrează, am mutat finanţarea, tot pe fonduri europene, nembursabile, prin Programul Operaţional Sănătate. Deci, practic, discutăm de 17 şantiere cu grade diferite de realizare, cu bani europeni rembursabili.

► Exemple de spitale care se finalizează anul acesta : Centrul de Poli, Cardio şi Cerebrovascular din România, la Cluj,  Spitalul Judeţean de Urgenţă la Bistriţa, Centrul de Politraumă la Sibiu, Centrul de Politraumă la Craiova, Institut pentru Transplant Cardiac şi Policardiovasculare  la Târgu-Mureş, peste 50% finalizat.

►Şi cele 3 spitale regionale: La Craiova se lucrează, se construieşte. Toate aceste şantiere au început în anul 2022. O mare parte din ele au fost blocate cu vreo 10-15 ani în urmă. Le-am deblocat. Deci, toate cele 3 spitale regionale au depăşit faza 1 de lucrări. Adică pregătirea terenului. Pentru Spitalul Regional de la Iaşi, de exemplu, a însemnat excavarea a 500 de mii de metri cub de pământ. Şi vreo 200 de scheleţi. Asta ne-a prelungit puţin. La Craiova, lucrările sunt în desfăşurare. Termenul este undeva la anul 2028 de finalizare. La Iaşi, estimăm că în noiembrie vom semna contratul de execuţie. Iar pentru Cluj, cred că în această săptămână, dacă nu sigur săptămâna viitoare, se va da câştigătorul.

►Trăim perioada în care avem cel mai mare buget pentru sănătate din ultimii 20 de ani. Şi cred că trăim cea mai importantă perioadă în care putem să reformăm cu adevărat acest sistem.

► De multe ori, hiper-investigăm din două mecanisme. Primul mecanism este, poate, medicina defensivă pe care am ajuns să o facem. Al doilea este pentru încasa mai mult de la CNAS sau de la pacient. În pachetul 2 de măsuri, anumite programe de investigaţii sunt limitate, prin lege, pe de-o parte, iar pentru altele, ele se pot face fără nicio problemă, dar se decontează doar dacă respectă anumite recomandări şi protocoale.

► În producţia farma, avem undeva la 40 de fabrici în momentul de faţă, dar doar 14 din ele au lanţul complet de producţie. Dorim să creştem acest procent, să stimulăm cât se poate de mult producţia în România. Să atragem noi investitori şi am avut discuţii cu mari producători