Agenţia de rating Fitch a publicat în această noapte un raport de rating prin care a păstrat România în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara primind calificativul BBB- cu perspectivă negativă.

Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

Ratingul „BBB-” al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital asociate, care au sprijinit convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă. PIB-ul pe cap de locuitor şi guvernanţa sunt peste nivelul ţărilor comparabile din categoria „BBB”.

Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar şi de cont curent) mari şi persistente, de creşterea datoriei publice, polarizarea politică şi nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.

Perspectiva Negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deşi în scădere, şi a creşterii rapide a datoriei guvernamentale raportate la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început implementarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor conduce la o ajustare importantă în 2026, deşi bugetul pentru 2026 nu este încă adoptat.

Principalele capitole analizate de agenţia Fitch:

Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA din august 2025, a pus deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă faţă de nivelurile record. Pe baza datelor preliminare (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Aplicarea integrală a măsurilor din 2025 şi îngheţarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026.

Totuşi, există incertitudine privind amploarea consolidării suplimentare după 2027, inclusiv din cauza rotaţiei planificate la funcţia de prim-ministru în aprilie 2027 şi a ciclului electoral din 2028. Deficitele guvernamentale vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

Creşterea datoriei publice: Datoria guvernamentală brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Estimăm că a ajuns la aproape 59% din PIB la finalul lui 2025, peste mediana categoriei „BBB” (56%). Proiectăm o creştere la 63% până în 2027 şi o continuare a creşterii fără măsuri suplimentare.

Creştere economică slabă: PIB-ul a crescut sub 1% în 2025, deoarece consolidarea fiscală şi cererea externă slabă au afectat performanţa economică. Estimăm că ritmul va rămâne sub potenţialul de 2% până în 2027, reflectând compromisurile de politică economică. Consumul gospodăriilor va scădea din cauza reducerii veniturilor reale, însă investiţiile vor creşte puternic datorită fondurilor UE şi componentei sporite de granturi din PNRR.

Inflaţie ridicată şi persistentă: Inflaţia este o slăbiciune pentru rating, accentuată de impactul temporar al majorării TVA şi de expirarea plafonării preţurilor la electricitate. Inflaţia a depăşit ţinta BNR de 2,5% ±1pp timp de cinci ani, iar media pe trei ani este dublă faţă de mediana categoriei „BBB”.

Riscuri politice mai reduse: Incertitudinea politică a scăzut după alegerea preşedintelui Nicuşor Dan şi formarea unei coaliţii pro-occidentale în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea măsurilor fiscale. Totuşi, tensiunile interne şi costul politic al ajustării ar putea complica reformele viitoare.

Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent a fost aproape 8% din PIB în 2025, mult peste mediana categoriei. Estimăm o scădere sub 7% în 2026, în principal din cauza reducerii importurilor. Datoria externă netă este în creştere.

Finanţare externă semnificativă: Fondurile UE sprijină acoperirea deficitelor. Granturile suplimentare din planul de redresare şi accesul la împrumuturi europene avantajoase reduc presiunile pe termen scurt.

Condiţii de finanţare în îmbunătăţire: Nevoile de finanţare externe vor scădea datorită intrărilor din fonduri europene, însă România rămâne expusă sentimentului pieţelor globale. Costurile de împrumut au scăzut, dar plăţile de dobânzi vor creşte până în 2027.