Medicina materno-fetală este un domeniu în care expertiza medicală, tehnologia şi relaţia de încredere cu pacientul devin esenţiale. Dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică-ginecologie şi fondatoarea Clinicii BLESS, vorbeşte despre provocările îngrijirii prenatale în România, rolul echipei medicale şi schimbările aduse de digitalizare. Cum se transformă relaţia medic-pacient într-o lume în care informaţia online şi inteligenţa artificială influenţează tot mai mult deciziile pacienţilor?

Clinica Bless a fost un vis mai vechi, care a prins uşor-uşor contur în ultimii ani. A depăşit stadiul de proiect de când am construit o echipă solidă, cu expertiză medicală de excepţie, devenind un reper pentru pacientele care îşi doresc o abordare multidisciplinară în ceea ce priveşte monitorizarea sarcinii, la cele mai înalte standarde”, spune dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică-ginecologie, expert medicină materno-fetală, doctor în ştiinţe medicale şi fondatoarea Clinicii Bless. Pentru ea, validarea proiectului nu vine doar din cifre, ci din faptul că viitoarele mame aleg clinica pentru a le fi alături într-unul dintre cele mai importante momente ale vieţii este, spune medicul, dovada că direcţia în care a construit proiectul este cea potrivită.

„Faptul că avem alături de noi paciente care ne aleg să le fim alături în acest moment important al vieţii.

Aceasta este, pentru mine, cea mai importantă dovadă că facem bine ceea ce facem şi că acest vis a devenit o realitate palpabilă.” În spatele clinicii se află o investiţie iniţială de aproximativ 670.000 de euro, direcţionată atât către echipamente medicale performante, cât şi către construirea unei echipe cu supraspecializare internaţională, inclusiv formare la Londra. Conceptul clinicii este construit în jurul ideii de îngrijire multidisciplinară pentru viitoarele mame, cu accent pe monitorizarea sarcinii şi pe medicina materno-fetală. Clinica are însă doar doi ani de activitate, iar investiţia iniţială nu a fost încă amortizată complet. În această perioadă, prioritatea este consolidarea proiectului şi creşterea organică a activităţii. „Avem doar doi ani de activitate, nu am amortizat complet investiţia încă, dar creştem constant cifra de afaceri, ceea ce este un semn bun”, explică fondatoarea.

După primii ani dedicaţi construcţiei echipei şi poziţionării pe piaţă, rezultatele financiare arată un trend pozitiv. În 2024, Clinica Bless a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 300.000 de euro, iar anul 2025 s-a încheiat cu o dublare a acesteia, semn că serviciile oferite au început să câştige tot mai multă tracţiune în rândul pacientelor. „Cifra de afaceri înregistrată în 2024 se apropie de 300.000 euro. Iar anul 2025 se închide cu o dublare a acesteia, ceea ce ne arată un trend pozitiv pe care sperăm să îl continuăm”, spune fondatoarea clinicii. Creşterea este susţinută şi de structura echipei, construită în jurul unui model multidisciplinar. Astăzi, Clinica Bless colaborează cu 15 medici, printre care medici primari obstetrică-ginecologie şi specialişti în medicină materno-fetală şi terapie fetală, dar şi specialişti din domenii conexe esenţiale pentru monitorizarea completă a sarcinii.

Printre acestea se numără cardiologia fetală şi pediatrică, stomatologia, diabetul, nutriţia şi bolile metabolice, psihologia sau genetica. Echipa este completată de încă opt persoane care asigură funcţionarea zilnică a clinicii, de la personal medical auxiliar – asistenţi medicali – până la personalul administrativ, care include recepţia şi contabilitatea. În paralel cu dezvoltarea serviciilor, o parte din veniturile clinicii este reinvestită constant în tehnologie şi aparatură medicală.

Într-un domeniu aflat într-o continuă evoluţie, menţinerea la standarde ridicate presupune actualizarea permanentă a echipamentelor şi introducerea de investigaţii noi. „Dezvoltarea şi inovaţia sunt foarte importante, iar medicina este un domeniu în permanentă evoluţie, astfel încât încercăm în permanenţă să ne aliniem la cele mai noi tendinţe. Întotdeauna încercăm să aducem noi investigaţii şi teste de ultimă generaţie, care pot îmbunătăţi îngrijirile medicale”, explică dr. Ana Maria Vayna. Potrivit acesteia, aproximativ 5–10% din veniturile anuale sunt reinvestite în aparatură şi dotări suplimentare. Profitabilitatea clinicii se bazează în primul rând pe valoarea serviciilor oferite şi pe parteneriatele construite în jurul expertizei medicale.

Un rol important îl au colaborările cu instituţii şi laboratoare de referinţă, care contribuie la poziţionarea clinicii într-o zonă de specializare ridicată. Potrivit fondatoarei, două dintre avantajele competitive ale clinicii sunt relaţia cu Fundaţia de Medicină Fetală de la Londra, precum şi parteneriatele cu laboratoare de analize de sânge şi analize genetice, atât din România, cât şi din străinătate. Aceste colaborări permit clinicii să ofere investigaţii şi servicii medicale la standarde ridicate, ceea ce se reflectă şi în modul în care sunt percepute tarifele. „Parteneriatele valoroase pe care le avem, atât cu Fundaţia de Medicină Fetală de la Londra, cât şi cu laboratoarele de analize de sânge şi analize genetice naţionale şi internaţionale, ne asigură un avantaj competitiv, iar pacientele înţeleg că aducem plusvaloare pe piaţa serviciilor medicale din România. Tariful serviciilor medicale este o reflectare a acestei valori, iar pacientele o înţeleg”, spune dr. Ana Maria Vayna. Clinica nu urmăreşte marje mari de profit, ci menţine, potrivit acesteia, „preţuri corecte raportate la valoarea pe care o aducem pacientelor”. În ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare, există planuri de extindere care ar putea include noi locaţii sau parteneriate sub brandul Bless, însă acestea nu fac parte din strategia imediată. În această etapă, prioritatea este consolidarea businessului şi stabilizarea creşterii obţinute în ultimii ani. „Întotdeauna există planuri de extindere, cu toate aceste ramificaţii: locaţii, parteneriate şi aşa mai departe. Însă ele nu fac parte din planul imediat pentru noi; momentan ne concentrăm pe consolidarea businessului, rămânând deschişi către oportunităţi pe termen mediu şi lung”, explică fondatoarea. Clinica monitorizează constant feedbackul pacientelor şi încurajează exprimarea acestuia, inclusiv printr-un chestionar anonim de satisfacţie. Rezultatele sunt analizate cu atenţie şi utilizate pentru îmbunătăţirea serviciilor. În acelaşi timp, recomandările venite din partea pacientelor reprezintă un indicator important al calităţii actului medical. „Cel mai bun ambasador de brand este un pacient mulţumit. În practică ne bucurăm de un număr mare de pacienţi care ne recomandă, ceea ce ne onorează şi ne obligă în acelaşi timp să menţinem standardul înalt al serviciilor medicale oferite”, spune dr. Ana Maria Vayna.   

7 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dr. Ana Maria Vayna

Cum reuşiţi să păstraţi loialitatea medicilor şi a terapeuţilor într-un domeniu cu fluctuaţie mare de personal?

Cred că odată ce construieşti o echipă solidă, cu roluri complementare şi un climat de lucru sănătos, nu se produce neapărat o fluctuaţie mare de personal. Iar la Clinica Bless ne mândrim că avem o coeziune foarte bună a echipei şi că ne place să lucrăm împreună, pregătiţi să ”Luptăm pentru viaţă înainte de viaţă”, aşa cum am ales şi sloganul clinicii.

Ce aţi învăţat despre echilibru între partea clinică, partea managerială şi viaţa personală?

Încă învăţ. Nu există o reţetă universală, optimizez constant dozajul potrivit pentru toate aceste roluri din viaţa mea. Sunt momente când primează unul dintre ele, dar încerc să compensez apoi. Încerc să păstrez timp pentru familie, atât zi de zi, cât şi prin planificarea unor momente de evadare, astfel că vacanţele împreună sunt un bun moment de reconectare şi un răsfăţ pe care îmi dau voie să mi-l aloc. În medicină mereu apare o urgenţă, însă tocmai aici intervine rolul echipei pe care te bazezi să îţi ţină locul cu brio, atunci când ai şi tu nevoie să te încarci cu energie, prin timpul petrecut cu familia. Cât despre partea managerială, administrativă, da este cea mai provocatoare, aş spune. Este pe lista de ”to do” pentru că trebuie, nu neapărat pentru că ar fi preferata mea. Însă am învăţat să integrez şi această componentă în rutina mea zilnică.

Cum vedeţi piaţa serviciilor de îngrijire prenatală din România ?

Per ansamblu, la nivel naţional, pot spune că piaţa serviciilor de îngrijire prenatală este în deficit. Putem vorbi de o dezvoltare şi o aliniere la standarde internaţionale doar în marile oraşe şi capitală. De altfel, 20% dintre pacientele clinicii vin din afara capitalei pentru că nu au posibilitatea să găsească local serviciile pe care le oferim noi. Fie sunt trimise de medicul curant la noi, fie vin pentru second opinion în cazurile în care au dubii despre diagnosticul primit, dar uneori vin pur şi simplu pentru evaluările de rutină în medicina materno-fetală. 

Ca un tipar aş remarca totuşi partea de cazuri complicate, pentru care noi suntem un centru de referinţă, având atât paciente din alte oraşe ale României, cât şi paciente din afara ţării care vin pentru second opinion. Şi tocmai pentru că este nevoie de educaţie şi aprofundare la nivelul întregii comunităţi medicale naţionale, dar şi la nivelul pacienţilor, noi organizăm periodic, prin Fundaţia de Medicină Fetală din România pe care o coordonez workshopuri atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi.

Aceste acţiuni fac parte din componenta de CSR a Clinicii Bless, alături de campanii periodice pro bono pentru cazurile complicate. De exemplu, în luna iunie 2025 am desfăşurat în clinică o amplă campanie pro bono pentru second opinion pentru diagnosticele problematice dedicată pacientelor fără posibilităţi.

Ce tendinţe majore observaţi în comportamentul pacienţilor?

În ultima vreme observ tot mai multă anxietate în rândul pacienţilor. Vor să ştie din ce în ce mai multe informaţii de la început, caută reasigurări şi garanţii că totul va decurge bine. Tendinţa aceasta este alimentată de faptul că se informează mai mult, caută online explicaţii şi desigur automat creşte şi anxietatea astfel, în faţa unor scenarii posibile pe care le întâlnesc pe măsură ce se documentează despre riscuri şi posibile evoluţii nefavorabile. Din această dorinţă de a se asigura că totul este bine derivă şi tendinţa de a opta pentru teste exhaustive, cele mai noi şi performante teste care să permită precizie în prognozarea evoluţiei.

Cum se schimbă rolul medicului într-o lume în care pacienţii vin deja „documentaţi” de pe internet?

Democratizarea accesului la informaţie este un lucru bun pe de-o parte, un pacient informat pune întrebări pertinente şi este mai atent la recomandările medicului. Pe de altă parte, se poate naşte acel fenomen de autosuficienţă, momentul în care pacientul pare că ştie mai multe decât medicul şi se îndoieşte de recomandările acestuia. Acela este un moment când încrederea pacientului în cadrul medical cunoaşte o fisură profundă, uneori ireparabilă. Este o consecinţă negativă şi nedorită a documentării online, pentru că resursele online nu pot înlocui nici pregătirea îndelungată a cadrului medical, nici experienţa sa cu o cazuistică complexă.

Cum au schimbat inteligenţa artificială şi digitalizarea practica medical?

Ca în orice alt domeniu, inteligenţa artificială a amplificat comportamentul ”documentării online”, şi odată cu aceasta a adâncit şi această falie de încredere în ceea ce priveşte relaţia medic-pacient. Acum, când toată lumea foloseşte ChatGPT ca  pe un Google, desigur că şi întrebările legate de starea de sănătate sau anumite simptome se strecoară firesc în conversaţia cu inteligenţa artificială.

Problema nu este că pacienţii au curiozităţi, nelinişti fireşti şi întrebări derivate de aici, ci faptul că tind să înlocuiască expertiza medicală cu aceste răspunsuri primite dintr-o interacţiune digitală adesea superficială. Ştim prea bine că principala abilitate în a folosi din plin potenţialul inteligenţei artificiale este cum formulezi întrebarea, altfel spus ce ”prompt” trimiţi spre rezolvare. Or aici este o distincţie foarte mare între cum înţelege printre rânduri, cum s-ar spune, şi ce intuiţie are un cadru medical în procesul de anamneză a pacientului şi ce abilităţi de a face conexiuni complexe cu alte afecţiuni sau simptome cunoaşte din istoricul medical al pacientului, respectiv limitările botului AI care va răspunde ţintit la întrebarea respectivă, fără o integrare în context mai larg şi o privire de ansamblu.

Cum gestionaţi aşteptările pacienţilor care vin influenţaţi de social media sau de trenduri superficiale?

Aşa cum precizam în cadrul întrebărilor anterioare legate de documentarea online sau utilizarea inteligenţei artificiale, pacienţii sunt fără doar şi poate influenţaţi de toate aceste tendinţe. Şi, desigur, în ceea ce priveşte decizia despre naştere – naturală sau cezariană sau mai nou este tendinţa de naştere naturală în apă - există o mulţime de informaţii online care le influenţează pe paciente. Abordarea mea este una personalizată, de la caz la caz, le ascult cu răbdare dorinţele şi argumentele şi încerc să construiesc împreună cu ele un plan de naştere care să li se potrivească. Însă, pentru mine ca profesionist, întotdeauna primează binele şi sănătatea fătului şi a mamei. Aşa că dincolo de orice trend, eu după acest aspect mă ghidez atunci când fac recomandări. Iar argumentele mele sunt mereu istoricul medical, eventuale complicaţii previzionate şi probabilitatea de a întâmpina dificultăţi, precum şi soluţii pentru a contrabalansa aceste eventuale complicaţii.