Din România rurală, în toată lumea. Povestea unei tinere care a plecat de mai multe ori la studii în străinătate. A ajuns să transforme străinătatea în casa ei

Autor: Cristina Roşca Postat la 20 septembrie 2022 201 afişări

A plecat pentru prima dată din ţară pe termen mai lung când avea 17 ani. A primit o bursă de la Fundaţia Soros, care a trimis-o timp de un an în SUA, în capitala IT-ului mondial, Palo Alto. Această experienţă i-a deschis ochii şi mintea şi a convins-o pe Diana Pop Comşa că paşii ei trebuie să ia din nou drumul străinătăţii.

Aşa se face că, în ultimul an de facultate, a plecat din nou, de această dată la Viena, cu o bursă Erasmus. Iar apoi, peste ceva vreme, masterul l-a absolvit la Nisa. A fost evenimentul ce i-a permis conturarea unei cariere internaţionale. Era anul 2004. Şi de atunci nu s-a mai întors niciodată definitiv în România, jobul purtând-o prin Franţa, SUA şi apoi Marea Britanie, unde locuieşte de aproape 15 ani.

Executivul român Diana Pop Comşa este de aproape patru ani global head of customer data în cadrul gigantului Condé Nast, un grup media ce are în portofoliu titluri precum Vogue, GQ sau The New Yorker. „Lucrez pentru Condé Nast din ianuarie 2019. M-am alăturat companiei pentru a conduce un proiect nou. Este un proiect de strategie de transformare digitală”, spune ea. Mai exact, grupul media, în mod tradiţional, făcea bani din advertisingul pe care îl vindea în cadrul produselor sale print. Acum, compania nu mai are doar o singură axă de activitate, ci nouă, inclusiv producţie video (chiar şi filme pentru Netflix şi alte canale de streaming), website-uri, cărţi şi albume, branded merchandise (produse ce poartă numele unui brand/publicaţie, ca de exemplu Vogue). „Familia ce deţine Condé Nast (moştenitorii lui S.I. Newhouse Sr. – n.red.) şi-a dorit o diversificare a veniturilor.

Totuşi, până în 2019, compania avea mai multe grupuri de consumatori – pentru fiecare divizie în parte –, nu era nimic integrat, fiecare tip de activitate era operat separat.” Aici intervine rolul Dianei Pop Comşa. Jobul ei este acela de a crea o bază de date comună, cu toţi aceşti clienţi şi consumatori. Ea a fost primul angajat al acestui departament care între timp s-a extins. „Misiunea mea a fost aceea de a crea o bază de date globală, unde să aducem toţi consumatorii. Am vrut să unificăm cele nouă verticale de venituri.” Grupul Condé Nast este prezent în nouă ţări (în mod direct, nu prin franciză ori licenţă), împărţite pe 16 fusuri orare. Iar în total, gigantul operează 30 de branduri.

„O platformă de marketing comună permite managerilor de campanii să facă mesaje mai coerente în funcţie de istoricul fiecărui consumator cu grupul Condé Nast.” După aproape patru ani petrecuţi în poziţia actuală, executivul român spune că platforma e operaţională în trei ţări – Marea Britanie, Taiwan şi India. Sunt în lucru alte două state, unde proiectul ar trebui să fie gata în primul trimestru din 2023. „Mergem înainte ţară cu ţară. Le luăm pe fiecare în parte.” Diana Pop Comşa e originară din Maramureş, dar şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa între Maramureş şi Cluj. Apoi, facultatea – de Relaţii Economice Internaţionale – a absolvit-o la Bucureşti, în cadrul ASE. „Am avut însă norocul să beneficiez de un şir mai lung de experienţe în afara ţării.” Când era în liceu, la 17 ani, a primit o bursă de la Fundaţia Soros pentru a studia un an în SUA, în Palo Alto. Apoi, ultimul an de facultate l-a făcut la Viena, la Wirtschaftsuniversität, unde a ajuns cu o bursă Erasmus. „Am lucrat încă din facultate ca traducător şi interpret de germană, însă primul job oficial a fost la Roland Berger (companie de consultanţă şi analiză - n.red.) în Bucureşti, în 2003.” A intrat în câmpul muncii ca analist, iar apoi a devenit junior consultant. La final de 2004 a plecat din nou din ţară, la Nisa, pentru un master în business, la EDHEC Business School, o şcoală de top din Franţa. „Acesta a fost planul meu încă de la început, am crezut că astfel pot avea acces direct la piaţa muncii din afară. Mi-am dorit să fac marketing peste hotare.”

Diana Pop Comşa îşi aminteşte că în perioada petrecută la Roland Berger a avut acces la diferite indrustrii şi şi-a dat seama că o atrage cea a luxului. Aşa că ales Franţa pentru a porni la drum, o ţară pe care o numeşte drept „patria marketingului în industria de lux”. Spune că ruta de intrare în piaţa muncii e mai facilă printr-o instituţie de învăţământ de top, iar EDHEC este în topul şcolilor de business din această ţară, astfel că programul de master i-a oferit acces la o serie de oameni şi experienţe.

„Am ştiut că vreau să plec din ţară încă din liceu, după anul acela petrecut în SUA. Aveam 17 ani, iar experienţa respectivă mi-a deschis ochii. Şcoala unde am studiat eu era lipită de Stanford, aşa că am întâlnit români care erau acolo şi m-am lăsat inspirată de ei.” A terminat masterul în şapte luni – în loc de un an –, pentru a merge mai repede mai departe cu proiectul său în ceea ce privea cariera. „Obiectivul era să ajung la Paris, aşa că nu mi-am luat nicio vacanţă, am avut un program de învăţare intensiv şi am reuşit.” Şi pentru masterul EDHEC a primit o bursă de studiu, aşa că taxa de şcolarizare i-a fost acoperită integral, trebuind doar să aibă bani pentru restul cheltuielilor. Iar după ce a absolvit programul de la Nisa, a ajuns la Paris, unde s-a angajat la Guerlain, unul dintre cele mai cunoscute branduri de cosmetice de lux din lume, aflat în portofoliul LVMH, cel mai important jucător din industria de lux, ce deţine, printre altele, şi Louis Vuitton. „Prin intermediul masterului, am avut acces la marile firme din Franţa, precum LVMH sau Cartier. Mai mult, am avut un modul despre marketingul de lux, unde predau oamenii din industrie, aşa că am văzut ce înseamnă asta direct de la cei care practică meseria.” Diana Pop Comşa crede că a avut acces mai uşor în câmpul muncii datorită faptului că a trecut prin sistemul de învăţământ din Franţa. Spune că sistemul de recrutare din această ţară era de aşa fel la momentul acela că îi favoriza pe cei care veneau din instituţiile de educaţie din Hexagon. Acum, lucrurile s-au mai schimbat. Ea recunoaşte că ar fi fost posibil să ajungă în aceeaşi poziţie la Guerlain şi fără programul de master, dar ar fi trebuit „să se alinieze mai multe stele”, plus că ar fi fost în acelaşi punct mai târziu în carieră. „Ar fi trebuit să mă angajez într-o multinaţională, să urmez un traseu de creştere, să preiau o poziţie regională, şi abia apoi aş fi ajuns acolo.” La Guerlain, executivul român a aplicat ce învăţase deja în România, unde a reuşit să acumuleze un arsenal important de competenţe. Roland Berger a fost o şcoală foarte bună, care i-a structurat modul de gândire şi cel de lucru. Plus că acumulase o serie de cunoştinţe şi în timpul facultăţii. „Primul job la LVMH a fost acela de assistant marketing manager. Aveam în portofoliu toate produsele – atât parfumuri, cât şi machiaj şi îngrijirea pielii – şi toate pieţele internaţionale (34 de ţări).”  În industria de cosmetice, lansările de produse noi au loc cu regularitate, aşa că un assistant marketing manager se ocupă de planul de marketing, de recomandările în funcţie de canal, de coordonarea echipelor din fiecare piaţă şi de alte aspecte ce ţin de lansare, atât în amonte, cât şi în aval, explică ea. După un an la Guerlain, Diana Pop Comşa a plecat pentru şase luni la gigantul anglo-olandez din industria bunurilor de larg consum Unilever. „În Franţa, era greu să ai continuitate în industria de lux. Îmi propuseseră (cei de la grup – n. red.) să merg în Belgia cu un job care nu îmi plăcea.” După cele şase luni la Unilever, LVMH a revenit cu o ofertă nouă, de această dată pentru un alt brand din portofoliul grupului – Benefit Cosmetics. Astfel, a plecat la San Francisco pentru a crea de la zero un departament internaţional de marketing. La momentul acela, Benefit Cosmetics era prezent în 12 ţări. După doi ani, ajunsese în 26. „Am luat modelul de la Guerlain, un model matur şi testat, pe care l-am adaptat.” Apoi, după cei doi ani, a anunţat grupul că vrea să revină în Europa. Cel care avea să-i devină soţ era la Londra, iar părinţii săi rămăseseră în România. Fiind copil singur la părinţi, a vrut să fie mai aproape de ei. S-a transferat astfel la Londra, în departamentul de marketing al Benefit Cosmetics, lucrând pentru pieţele din Marea Britanie şi Irlanda. „M-am mutat în 2008, înainte de începutul crizei financiare. Am anunţat grupul că vreau să mă întorc în Europa, iar apoi am avut o întâlnire în SUA cu country managerul Benefit Cosmetics pentru Marea Britanie. Mi-a spus că trebuie să decid ce vreau să fac, iar compania va crea rolul pentru mine. Mi-a dat o foaie albă pentru a creiona o fişă a postului.” Aşa că a pus pe foaie ce nu făcuse până atunci şi ce şi-ar fi dorit să încerce şi a creionat noua sa poziţie. Până la momentul acela avusese doar roluri globale, ce îi permiteau să coordoneze de la sediu activitatea din pieţe. A vrut să vadă ce se întâmplă la nivel de piaţă, cum se discută cu buyerii, grupuri mari precum Harrods sau Selfridges, cum se negociază cu duty free-urile, relaţia cu aceşti retaileri fiind diferită. „Aşa a început aventura mea la Londra.” După câţiva ani, a schimbat rolul. Era în plină ascensiune digitalizarea la nivel de marketing. A făcut o nouă propunere către country managerul companiei, pentru a înfiinţa acest nou departament, şi i-a fost aprobată. „Când am venit eu în echipă, brandul era pe locul 5 sau 6 în segmentul premium al pieţei de machiaj. Între timp, a ajuns numărul unu în Marea Britanie şi a şi rămas lider. Pentru că mai sus nu puteam urca, am căutat să văd de unde vine creşterea. Aşa am ajuns la digitalizare, loializare, CRM şi big data.” A creat astfel, din nou, de la zero, un departament care a crescut până la patru persoane. Executivul român a rămas în cadrul companiei până în 2018, deci circa un deceniu, perioadă în care a deţinut două roluri şi în care a avut şi două concedii maternale. În 2019, la început, a decis să schimbe nu doar compania, ci şi industria. De la cosmetice a ajuns în media. A păstrat însă domeniul – marketing. „Îmi place foarte mult ce fac. Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că de-a lungul carierei m-am pus în situaţii în care am creat lucruri de la zero. Aşa a fost să fie, nu am căutat eu asta neapărat.” Totuşi, e un lucru ce o ţine în priză, nicio zi nu e la fel cu alta.


Diana Pop Comşa, global head of customer data Condé Nast

Am ştiut că vreau să plec din ţară încă din liceu, după anul acela petrecut în SUA. Aveam 17 ani atunci, iar experienţa respectivă mi-a deschis ochii. Şcoala unde am studiat eu era lipită de Stanford, aşa că am întâlnit români care erau acolo şi m-am lăsat inspirată de ei.”


De regulă, se trezeşte între 6 şi 6:30, după care îşi pregăteşte copiii pentru şcoală. Apoi, în funcţie de zile, poate să aibă şedinţe de dimineaţă (8:00-9:00) cu pieţele din Asia sau poate începe mai târziu. Îşi grupează şedinţele, în funcţie de fusul orar al celor cu care lucrează, astfel încât dimineaţa să fie cele cu echipele din Asia, în mijocul zilei cele cu colegii din biroul londonez sau din Europa, iar după ora 16:00 cele cu oamenii de dincolo de ocean, din SUA, Mexic. Uneori lucrează şi noaptea. Nu înaintează un număr de ore pe care le petrece muncind zi de zi, dar recunoaşte că sunt multe. Are numeroase şedinţe, iar programul este acum hibrid, cu 2-3 zile pe săptămână la birou. În pandemie a lucrat de acasă. „În zilele cu 10-12 şedinţe, lucrez de acasă. Datorită pandemiei am reuşit să petrec mai mult cu copiii. Având foarte multe şedinţe şi mult de lucru, nu îmi rămâne prea mult timp liber.” Totuşi, când nu munceşte, spune că îi place să cunoască oameni noi. E, de altfel, implicată în zona de organizaţii non-profit, lucrând cu un ONG ce ajută copii din România care au probleme. De asemenea, e membru al unui club de femei expat din Marea Britanie. O relaxează însă şi să joace tenis, dar şi să participe la expoziţii de artă. Din punctul acesta de vedere, Londra e un oraş perfect. „Totodată, în Londra ai multe opţiuni dacă vrei să înveţi. Eu am luat cursuri de caligrafie de la un japonez, dar şi cursuri de broderie de la cineva care lucra pentru Fashion Week.” Nu a făcut niciunul dintre cursuri pentru că ar vrea să se reprofileze, ci pentru a se deconecta. Nici scriitoare nu vrea să devină, dar totuşi a publicat anul trecut o carte despre Transilvania rurală, regiune pe care ea o descrie ca un paradis atemporal. Albumul hardcover a apărut în limba engleză şi a fost lansat prin intermediul ICR de la Londra. Pe 17-18 septembrie, lucrarea Secrets of Transylvania a fost lanată oficial şi în România. „Am scris cartea asta în timpul meu liber, motiv pentru care a durat cinci ani să o termin. Ideea mi-a venit când eram la Nisa, iar coordonatorul meu de carieră mă întreba cum e România. Eu aveam doar cuvinte de laudă. El, britanic, nu ştia decât de Dracula şi de orfelinatele de la noi.” De-a lungul anilor, Diana Pop Comşa a avut mai multe întâlniri cu oameni pe care îi admira, dar care nu ştiau nimic despre ţara ei de origine. Voia să le-o prezinte cu ajutorul unui album care să conţină şi imagini, şi text, dar nu găsea nimic potrivit. Găsea albume foto, foarte reuşite, şi găsea cărţi cu informaţii istorice. Nimic din ce-şi dorea ea, o cale de mijloc. „Aveam o imagine clară asupra ceea ce îmi doream şi am zis că îl fac eu.” A vrut să acopere şi zona de gastronomie şi natură, dar şi pe cea de obiceiuri şi tradiţii.„Nu e o carte nostalgică. E o lucrare ce deschide o fereastră către trecut, dar care face legătura şi către viitor. Tot ce fac oamenii din zona rurală e plin de semnificaţii, iar eu am vrut să deschid ochii unui călător dincolo de prima impresie.” Ea a crescut, până la şase ani, lângă Cluj, în Apuseni. Apoi, până a împlinit 19 ani, şi-a petrecut cam patru luni pe an la ţară, în aceeaşi zonă. Iar weekendurile o găseau într-un sat din Maramureş. „Am fost şi sunt încă ancorată în realitatea de la sat. E o a doua natură pentru mine. Ştiu ce se întâmplă şi de ce se întâmplă anumite lucruri în zona rurală şi am considerat că e interesant de transmis aceste informaţii mai departe.” De altfel, unele dintre persoanele cărora vrea să le dezvăluie această moştenire culturală sunt chiar copiii săi. Uitându-se în urmă, crede că e posibil ca istoria ei şi relaţia cu mediul rural din România să o fi ajutat-o în carieră. „Sunt o persoană adaptabilă şi cred că asta vine şi din faptul că în România oamenii sunt aşa, sunt rezistenţi în faţa greutăţilor.” Cartea a scris-o în engleză, fiind gândită în special pentru cei care nu ştiu nimic despre ţară. Totuşi, a primit reacţii îmbucurătoare şi de la români care au trăit la oraş şi care au descoperit ei înşişi câte ceva despre patria lor. După ce a avut lansarea internaţională, încurajată de reacţiile pozitive, a contactat reţeaua Cărtureşti, care a răspuns demersului de a lansa albumul şi local. Astfel, pe 17 septembrie, la ora 16:00, Diana Pop Comşa a participat la Strade de carte, un festival la Biblioteca Centrală Universitară, iar pe 18 septembrie (la aceeaşi oră) a avut o semnare de carte la librăria Cărtureşti Lipscani. Albumul Secrets of Transylvania, care vorbeşte depre tradiţiile, obiceiurile, gastronomia şi credinţa locuitorilor din Transilvania, se vinde online, prin intermediul Amazon Europa. În România, el este prezent în reţeaua Cărtureşti – online şi offline, în Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, în Muzeul Ţăranului Român Bucureşti şi în Maralibris Maramureş. Cartea, ale cărei texte sunt scrise de Diana Pop Comşa, are imagini realizate de Gabriel Motica, iar prefaţa e semnată de Aura Woodward, fost corespondent BBC, care a lucrat cu Regele Charles III-lea al Marii Britanii, în România, timp de 15 ani. De altfel, cartea Secrets of Transylvania se află şi în biblioteca Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii şi în cea a Custodelui Coroanei MS Margareta a României. Proiectul, tipărit în Marea Britanie, îşi doreşte promovarea Transilvaniei în rândul călătorilor din toată lumea şi, în felul acesta, conservarea şi păstrarea unor tradiţii vechi de secole. „Cu ultimele păduri virgine din Europa, cu o mână de artizani care se încăpăţânează să ţină vie tradiţia, cu broderii rurale care au inspirat designerii de top din lume şi cu o bucătărie bogată influenţată în egală măsură de est şi vest, Transilvania se găseşte în topul destinaţiilor National Geographic şi Condé Nast Traveller. Satele şi cărările transilvane traversează generaţiile şi oferă un seducător antidot ritmului cotidian urban alert şi stresant”, spune autoarea. Ea adaugă că e un proiect făcut din pasiune şi finanţat de ea. „Nu mă văd scriitoare.” De altfel, spune că cel mai greu i-a fost să scrie propoziţii întregi după ce ani de zile a scris cu bullet points în Power Point. „Nu zic că nu voi mai scrie niciodată, mai ales dacă îmi mai vine vreo idee în viitor. Totuşi, nu mă grăbesc nicăieri. Ce îmi doresc e ca această carte să crească apetitul oamenilor pentru România rurală. Eu şi cei din generaţia mea simţim o stare de urgenţă pentru a asigura continuitatea patrimoniului cultural rural, altfel copiii mei nu vor mai avea acces la el.” Diana Pop Comşa vine de 2-3 ori pe an în România. Atât ea, cât şi soţul său, tot român, dar care locuieşte de două decenii în Marea Britanie, unde lucrează în sistemul bancar, vor ca cei doi copii ai lor să înveţe limba română, vor să aibă contact cu cultura locală.  În ceea ce priveşte revenirea definitivă în ţară, executivul român nu zice nu. Recunoaşte însă că îi place foarte mult Londra, aşa că decizia de a schimba oraşul ar fi una grea. Totul depinde însă de oportunitate.

„Trebuie să mă gândesc şi la copiii mei, care sunt la şcoală aici. O mutare nu ar mai fi o decizie individuală, am fi mai mulţi în ecuaţie.” Totuşi, e deschisă la noi provocări. Şi ar lua în calcul atât România, cât şi o altă destinaţie. Totul depinde de oamenii cu care ar lucra şi de modul în care familia s-ar integra în noul mediu. „Mi-ar plăcea să rămân în marketing, mă atrage domeniul pentru că este cel care îi face viaţa mai frumoasă consumatorului. Mă uit în piaţă şi văd însă multe firme noi, văd fondatori de branduri care au creat poveşti internaţionale şi pe care cred că îi pot ajuta. Vreau să rămân în zona de B2C, nu mă văd în B2B.” În orice decizie ar lua, contează însă oamenii cu care ar lucra. În media a ajuns după ce persoana care a intervievat-o i-a schimbat perspectiva asupra unor lucruri. Doar prin prisma modului în care punea întrebările, a făcut-o să gândească altfel. „De aceea, sper în carieră să întâlnesc oameni care să mă provoace. Impusul meu acum ar fi să zic că nu vreau să fiu antreprenor, vreau să continui pe drumul ăsta. Dar totuşi nu ştiu ce va fi pe viitor. Nu mi-am setat reguli”, conchide ea.

Albumul Secrets of Transylvania, care vorbeşte depre tradiţiile, obiceiurile, gastronomia şi credinţa locuitorilor din Transilvania, se vinde online, prin intermediul Amazon Europa. În România, el este prezent în reţeaua Cărtureşti.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.