Regiunile de dezvoltare ale României au, pe lângă celelalte fonduri europene, 11 miliarde de euro pentru dezvoltare, la dispoziţie până în 2030. Cursa este abia la început, pentru că programele au fost aprobate de Comisia Europeană în 2022, iar 2023 este anul lansărilor apelurilor de proiecte. Din cele 11 miliarde de euro, cel puţin un sfert vor merge, într-o formă sau alta, către mediul privat. Cine câştigă şi cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

Programele regionale pentru exerciţiul financiar multianual 2021-2027 au fost aprobate în 2022 şi, începând cu acest an, contractele pentru investiţii regionale urmează să se semneze începând cu acest an. Data limită este 2030, pentru că pentru fondurile europene există o perioadă de graţie de trei ani la finalul perioadei de programare pentru absorbirea banilor europeni. „În acest an vor începe toate programele regionale să lanseze ghiduri de finanţare. Va fi cel mai bun an din punctul de vedere al finanţărilor pentru IMM-uri”, povesteşte Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest şi preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Dezvoltare din România (ROREG). Una dintre cele mai importante noutăţi din acest program de finanţare multianual este descentralizarea fondurilor europene regionale, de la „centru”, către regiunile de dezvoltare.

Astfel, dacă în anii anteriori alocarea fondurilor se făcea prin Ministerul Fondurilor Europene sau prin Ministerul Dezvoltării, acum aceste fonduri vor fi alocate prin agenţiile de dezvoltare, cunoscute ca ADR-uri. Este o noutate binevenită, sunt de părere beneficiarii de fonduri europene regionale, fie că este vorba de autorităţi locale, fie că este vorba de oamenii de afaceri din regiuni.

În primul rând, este vorba de o cunoaştere mai profundă a nevoilor locale. De asemenea, completează Sorin Maxim, este vorba şi de timpul de reacţie, de la publicarea ghidurilor de finanţare, la lansarea apelurilor de finanţare şi semnarea contractelor. „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare. În al doilea rând, modul de evaluare este simplificat şi ţine cont de capacitatea antreprenorului de a implementa aceste proiecte.”

Cele mai mari fonduri pentru dezvoltare regională sunt în zona Moldovei, adică zona de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde regiune istorică Moldova din actualul teritoriu al României, mai puţin judeţele Vrancea şi Galaţi. „Regiunea de nord-est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare şi săracă.  25% merg obligatoriu către mediul privat, pe competitivitate, inovare, cercetare”, spune Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est. El adaugă: „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul”. Declaraţiile au fost făcute într-una din seria de conferinţe regionale organizate de Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROREG şi BCR, „De la idee la business inteligent, cu finanţări europene.”

Regiunea Centru, cu vârfurile de lance Braşov şi Sibiu, are o alocare de 1,3 mld. de euro. Este una dintre cele mai mici alocări, dar e firesc, având în vedere că este una dintre cel mai dezvoltate regiuni din România, alături de Bucureşti-Ilfov, Vest şi zona Clujului. De asemenea, o altă noutate este că, începând cu acest cadru multianual, partea de cofinanţare din fonduri proprii se face în funcţie de judeţele din regiune, şi nu în funcţie de regiuni, cum a fost în perioada de programare 2014-2020, a cărei extensie se încheie anul acesta. „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar. (…) În fiecare judeţ vom merge să discutăm cu antreprenori, cei din infrastructura de afaceri, să luăm semnalele care există, începem caravana. Banii îşi produc efectul dacă sunt consumaţi”, spune Simion Creţu, directorul general al ADR Centru.

Din cele circa 100 de miliarde de euro bani europeni, care ar putea să intre în România prin diverse programe europene, de la fondurile europene clasice, la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau Fondul de Modernizare, peste 10% vor fi prin programele regionale. Prin programele regionale se finanţează nevoile locale, iar infrastructura mare, cum ar fi autostrăzile sau conexiunile feroviare, este realizată prin alte programe europene. Pentru Moldova, regiune izolată de marile pieţe de desfacere, o conexiune prin autostradă cu vestul Europei şi Bucureştiul ar însemna o rampă de lansare economică. Până atunci însă, mai spune Asandei, oportunităţile locale trebuie valorificate. „Nu suntem prea verzi în materie de dezvoltare şi tocmai asta este provocarea noastră. Avem nevoie de autostradă şi o aşteptăm, de alte conexiuni rutiere şi feroviare, regiunea noastră este una din cele mai izolate din Europa. Aşteptăm să vină autostrada sau începem să facem ceea ce depinde de noi? Am pornit cu motivaţia că dorim ca regiunea asta să devină o regiune în care oamenii să investească, să rămână sau să se întoarcă. Avem şi resurse.”  

„Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare.”

Sorin Maxim, directorul general ADR Vest şi preşedintele ROREG

„Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar.”

Simion Creţu, directorul general ADR Centru

„Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul.”

Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est