Ce sunt răstăuţele şi cum au fost transformate într-o afacere profitabilă de o româncă din Baia Mare

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 21 martie 2023 2779 afişări

Răstăuţele sunt mai popular cunoscute ca tăiţei. Cu toţii îi ştim şi cei mai mulţi îi şi consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean şi-a asumat rolul de „responsabil răstăuţe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu un produs la care puţini s-ar fi gândit, dar care dă savoare mâncărurilor cu care este compatibil. Răstăuţe Maramureşene, brandul de pe eticheta produselor fabricate în atelierul pe care l-a întemeiat, are în spate o poveste care merge înapoi în copilărie.

De mic copil făceam împreună cu bunica răstăuţe pentru supa de duminică. În fiecare săptămână, bunica întindea o «pătură de răstăuţe» subţire ca foiţa de ziar, pe care o lăsa la uscat şi pe urmă o tăia fie pătrăţele, fie fidea. Anii au trecut şi în viaţa noastră a apărut o fetiţă căreia ne-am dorit să-i oferim o alimentaţie cât mai naturală”, povesteşte Anca Vălean.

Şi aşa s-a întors la tradiţia din familia ei şi a început să facă, la rândul său, răstăuţele cu care fusese obişnuită. Având grădină la ţară, la bunici, a hotărât să îmbunătăţească pastele cu legume care mai de care mai colorate şi mai pline de vitamine. Şi practic aşa a luat naştere proiectul Răstăuţe maramureşene, ca o afacere de familiei în care Ancăi, absolventă de administraţie publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi în prezent angajată în corporaţie, îi este alături soţul ei, Corneliu Vălean, absolvent de inginerie alimentară la Universitatea de Nord din Baia Mare şi ajutor ocazional în atelierul de tăiţei. Pasiunea pentru aluaturi, legume şi culori rămâne însă în sarcina Ancăi. „Căutăm constant informaţii noi de la omologii noştri din alte ţări cu o tradiţie în materie de paste, pentru a putea oferi clienţilor noştri un produs de excepţie produs în România. În momentul de faţă de atelier ne ocupăm noi doi şi avem un angajat care ne ajută pe partea de producţie.” Anca şi Corneliu au început atelierul de paste artizanale cu o investiţie proprie de aproximativ 4.000 de euro, iar pe măsură ce au primit comenzi au reinvestit tot profitul în dotarea continuă a atelierului, în cursuri de perfecţionare în producţia de paste, dar şi în cursuri de educaţie antreprenorială.

„Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ”, îşi aminteşte Anca Vălean.

Provocările sunt în general şi mai multe, cele mai mari în acest moment fiind menţinerea preţului şi a calităţii în pofida creşterilor de preţ la energie electrică, materie primă, combustibil, fără a industrializa procesul de producţie a pastelor, şi menţinerea procesului manual de producţie, ambalare, etichetare, dar şi uscare în mod tradiţional. „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

Anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei pentru Răstăuţe maramureşene, iar la începutul acestui an, în echipă şi-a făcut loc un angajat nou pentru ambalare şi etichetare. Pentru anul 2023, planul familiei Vălean este de extindere a atelierului cu încă unul similar, unde însă să prepare paste 100% fără gluten, pentru acele persoane cu intoleranţă sau alergie. Tot în 2023 îşi doresc să acceseze fonduri europene pentru extinderea actualului atelier, retehnologizare şi dezvoltare. „Avem în plan participarea la evenimente de vânzare şi promovare a pastelor atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.”

Clientul tipic care cumpără răstăuţele maramureşene este persoana atentă la produsele alimentare care ajung pe masa familiei, care apreciază munca manuală, dar şi ingredientele atent alese din produsele consumate. Cumpărătorul caută de regulă produse cu un lanţ scurt de aprovizionare, cât mai puţin procesate, proaspete şi sănătoase, fără aditivi, coloranţi şi conservanţi. În rândul clienţilor intermediari se înscriu magazinele de specialitate cu produse gourmet, care vor produse naturale. În atelierul din Baia Mare, cei care vor să cumpere o găsesc pe Anca aproape zilnic, în prima parte a zilei. Ca alternativă, pot comanda online, pe site-ul propriu al brandului, dar pot găsi produsele şi la târguri de producători sau în băcănii din diverse oraşe. Preţul pentru o pungă de 250 de grame de paste artizanale începe de la 15 lei şi poate ajunge până la 35 de lei, în funcţie de ingredientul care dă aroma pastelor. Cel mai scump ingredient folosit este trufa neagră culeasă din pădurile maramureşene, alături de şofranul cultivat în judeţul Satu Mare.   

„Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ.”

Anca Vălean, fondatoare Răstăuţe maramureşene



Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Hart – atelier de pălării (Galaţi)

Fondatoare: Daniela Oancea

Investiţie iniţială: 33.000 de euro

Cifră de afaceri anuală: câteva zeci de mii de euro

Prezenţă: online, naţională şi internaţională


La Petite – cofetărie (Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov)

Fondatoare: Diana Sârbu

Investiţie iniţială: 50.000-60.000 de euro

Cifră de afaceri în 2022: 640.000 de euro

Prezenţă: ansamblul rezidenţial Cosmopolis din Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov


Vulp’s Toys – atelier de bijuterii (jud. Neamţ)

Fondatori: Maria şi Matei Grosu

Investiţie iniţială: 100.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 200.000 de euro

Prezenţă: online şi în librăriile Cărtureşti, naţională şi internaţională


Beyus – brand de cosmetice (Beiuş, jud. Bihor)

Fondator: Cristian Ţucra

Investiţii: 400.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 400.000 de euro

Prezenţă: naţională şi internaţională


Monitor ski – platformă pentru pasionaţi de schi şi instructori (jud. Prahova)

Fondator: Alexandru Ristea

Investiţie iniţială: 25.000 de euro

Prezenţă: online



ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.