Afaceri de la Zero. O familie din Constanţa a pariat pe o afacere inedită: paie de băut din tulpini din grâu. „Vrem să intrăm cu produsele în HoReCa“

Autor: Mădălina Dediu Panaete Postat la 02 mai 2024 2398 afişări

Pentru Andreea Chiţu pandemia a coincis cu întoarcerea în ţară după o perioadă petrecută în Franţa, iar revenirea pe plaiuri mioritice a venit la pachet şi cu căutarea unui nou drum în carieră.

Investiţia în dezvoltarea acestei afaceri s-a ridicat la 50.000 de euro Pentru a realiza produsul finit, echipa Pai din Pai recoltează tulpinile de grâu, le taie manual, apoi le sterilizează şi le ambalează.

Pentru Andreea Chiţu pandemia a coincis cu întoarcerea în ţară după o perioadă petrecută în Franţa, iar revenirea pe plaiuri mioritice a venit la pachet şi cu căutarea unui nou drum în carieră.

Observând o filmare cu un fermier din Franţa care producea la scară mică paie de băut din secară s-a gândit să creeze un business similar. Aşa a apărut Pai din Pai, un start-up în domeniul paielor de băut din tulpini de grâu. „Voiam să fructific experienţa mea din Franţa şi atunci am hotărât împreună cu vărul meu să aducem şi în România această soluţie inovatoare”, a povestit Andreea Chiţu în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero.

Practic, din 2021 utilizarea paielor de băut din plastic de unică folosinţă este interzisă, iar pe acest teren Andreea Chiţu şi familia ei extinsă au pus bazele unei afaceri mai puţin obişnuite în România. Parteneri în acest business sunt şi Alexandra Ivana şi tatăl ei, acesta din urmă activând în agricultură de 20 de ani şi lucrând în prezent 80 de hectare de teren.

„Paiele noastre sunt 100% naturale şi biodegradabile, având un impact neutru atât asupra mediului, cât şi asupra sănătăţii, pentru că acestea nu sunt tratate chimic. Şi o altă caracteristică foarte importantă a paielor biodegradabile este faptul că acestea sunt foarte rezistente, se pot folosi atât la  băuturi foarte calde, cât şi la băuturi foarte reci şi nu alterează gustul băuturii”, a punctat Alexandra Ivana, studentă la facultatea de marketing şi omul responsabil de promovare în echipa Pai din Pai, formată din şase oameni.

Ea menţionează că pentru realizarea paielor nu este necesar un anumit tip de grâu, ci se recoltează spicul separat, iar tulpina trebuie să rămână întreagă. „Apoi această tulpină este strânsă în snopi, este culeasă cu braţele de pe câmp, este tăiată manual, cu foarfeca spălată, sterilizată, ulterior pusă în ambalaje de hârtie reciclabile, fără lipici, fără adezivi, cu cutii cu autoformare, tocmai pentru a avea un impact neutru pentru paiele de băut”.

Pai din Pai s-a lansat recent la un festival dedicat cafelei din Bucureşti, iar Andreea Chiţu spune că părerile au fost atât pro, cât şi contra. „Au fost oameni de dreptul entuziasmaţi de această idee, pentru că este un pai rezistent în băuturile calde şi rezistent în băuturile reci şi nu alterează gustul. Au fost oamenii ce ne-au şocat cu reacţia lor, au spus dacă se putea asta, de ce nu s-a făcut până acum, dar ţin să le precizez că în Bucureştiul anilor 70 în restaurante era folosit paiul de grâu. Ideea nu este atât de inovatoare, pur şi simplu căutăm să ne întoarcem drumul la origini, aşa cum trăiam odată în mod natural”, a menţionat ea.

Andreea Chiţu subliniază că la acest proiect a lucrat mai bine de un an şi în prezent nu mai există alt producător de astfel de paie. „În luna februarie am dat drumul magazinului nostru online şi în luna martie am intrat pe platforma eMag pentru că ne-am dorit să intrăm în legătură directă cu consumatorul final. Considerăm că el va crea şi va dicta piaţa şi trebuie să ştie care această opţiune în România a unui produs natural produs în România”. Mai departe, ţinta este listarea produselor în restaurante şi baruri.

„În momentul de faţă, mai potrivit ni se pare să intrăm în HoReca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu se aplică încă interzicea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă. Considerăm că Horeca nu are astăzi o soluţie viabilă pentru clienţi şi atunci ne dorim să ajungem la tot ce înseamnă restaurante, cafenele, baruri, festivaluri”.

 În dezvoltarea Pai din Pai, antreprenorii au investit 50.000 de euro. Spaţiul în care funcţionează unitatea Pai din Pai se află în judeţul Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria.

„A fost necesară renovarea unui spaţiu de depozitare şi transformarea în spaţiul de producţie. Cum spuneam, chiar dacă suntem o producţie artizanală, trebuie să respectăm nişte norme în vigoare şi să ne adresăm cu un produs curat consumatorului final”.  Mai departe, antreprenorii şi-au propus să crească organic, să fie prezenţi la cât mai multe festivaluri şi în cât mai multe locaţii HoReCa, în special de pe litoral.

„Vrem să ne lansăm cele două produse- paiele din orz şi paiele de secară, pentru că avem deja feedback-ul de pe piaţă, a fost testat acest produs şi mulţi clienţi îşi doresc să-l folosească”, a menţionat Andreea Chiţu.

Alexandra Ivana şi Andreea Chiţu, fondatoare, Pai din Pai: Mai potrivit ni se pare să intrăm în Horeca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu aplică încă interzicerea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă.


ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.