De la dimineţi lente şi ceaiuri aromate la treziri la 5:00, deep work şi detox de dopamină: o nouă cultură a disciplinei face valuri pe TikTok. Potrivit unui articol publicat de refinery29.com, tinerii din întreaga lume abandonează filosofia soft life în favoarea trendului locking in, adică o formă de autodepăşire cu iz de armată.

Articolul vorbeşte despre viaţa unei tinere care îşi începe activitatea la ora 6:00. Videoclipul începe cu o alarmă, apoi camera filmează în viteză o listă de obiective, un mic dejun calculat la gram, tastări rapide pe MacBook şi, în fundal, vocea hotărâtă a lui Mel Robbins: „Nimeni nu vine să te salveze. Dacă nu te împingi singur, nu-ţi vei îndeplini visurile.” Dacă recunoşti acest scenariu, eşti deja expus noului trend care domină TikTok-ul: locking in.

Ce înseamnă? O disciplină extremă, cu programări stricte, eliminarea distragerilor şi un focus continuu pe obiective. Este opusul absolut al filosofiei soft life – acel stil promovat intens în pandemie, axat pe echilibru, linişte şi autoîngrijire. Astăzi, clipurile cu hashtagul soft life abia ating 460.000 de postări, în timp ce locked in şi locking in strâng milioane.

Ce a declanşat această schimbare?

„Cred că realitatea economică ne-a prins din urmă”, spune Hali, o tânără de 22 de ani din Minnesota, devenită influencer prin conţinut despre carieră şi dezvoltare personală. „Chiriile au crescut, taxele la facultate sunt absurde, iar mobilitatea socială e în scădere. Ne simţim presaţi să facem ceva, acum.” Pentru ea, locking in înseamnă să-şi alinieze fiecare acţiune cu viaţa pe care şi-o doreşte. Trăieşte după Google Calendar şi îşi tratează obiectivele ca pe nişte deadline-uri.

Alte voci, precum Chloe, 26 de ani, din Los Angeles, povestesc cum au trecut prin eşecuri, schimbări de carieră şi revelaţii personale, până au ajuns să adopte o viaţă disciplinată cu intenţie. „A fost un punct de cotitură. Mi-am dat seama că trebuie să-mi schimb rutina şi gândirea. Astăzi sunt antrenor personal, am un start-up şi un program care îmi reflectă valorile.”

Economiştii comportamentali explică fenomenul printr-o nevoie de control. „În perioade de instabilitate, reacţionăm prin hiperplanificare şi autodisciplină”, spune Samantha Rosenberg, cofondatoare a platformei Belong. „Este frica de regret anticipat – că nu ai făcut destul, destul de devreme.”

Dar această disciplină poate deveni o capcană. Când fiecare gest e planificat, iar pauza se transformă în vină, burnout-ul nu e departe. Psihologul Audrey Tang avertizează că locking in poate fi benefic doar atunci când este autentic. „Când disciplina devine performativă şi neautentică, apare epuizarea. Odihna trebuie să rămână reală, nu un gest pentru algoritm.”

Chloe recunoaşte că, deşi a început locking in pentru a-şi construi o viaţă mai bună, a ajuns să piardă timp preţios cu cei dragi şi chiar bucuria de a trăi. Acum încearcă să includă zilnic măcar 20 de minute de activităţi care îi fac plăcere.

Samia, o studentă de 23 de ani din Londra, spune că a simţit vinovăţie atunci când nu era productivă. „Am început să cred că odihna înseamnă că pierd teren. Dar am învăţat că pauza face parte din proces.”

Weirong, 25 de ani, creatoare de podcast şi expertă în comunicare, a făcut şi ea tranziţia de la soft life la o viaţă mai disciplinată. „Pauza care părea vindecătoare a început să semene cu evitare. Am realizat că amânam obiective în numele alinierii, când de fapt îmi era frică să eşuez.”

Pentru ea, locking in a devenit o combinaţie între introspecţie şi strategie. Se trezeşte devreme, prioritizează munca profundă şi refuză distragerile, dar păstrează lecţiile din perioada de soft life. „Pentru mine, locking in este soft life cu scop – include odihnă, dar şi disciplină. Este o integrare între linişte şi structură.”

Într-o lume cu tot mai multă incertitudine economică şi socială, mulţi tineri văd în această disciplină o formă de autonomie. Dar dacă locking in înseamnă să-ţi neglijezi sănătatea mintală, relaţiile sau bucuriile simple ale vieţii, merită să te întrebi: trăieşti după propriile standarde sau după cele impuse de algoritm?

Poate că nu trebuie să alegem între odihnă şi disciplină, ci să redefinim succesul. O viaţă reuşită nu trebuie să fie estetică, optimizată şi perfectă. Poate fi pur şi simplu a ta. Şi e suficient.