2025 va fi un an al maximelor economice din punct de vedere statistic.

♦ PIB-ul, care măsoară valoarea adaugată în economie şi care este cel mai folosit indicator la nivel mondial pentru a evalua o ţară, va înregistra în anul 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 1.912-1.950 de miliarde de lei, adică 375-380 de miliarde de euro. Deşi percepţia este că anul a fost prost din punct de vedere economic, creşterile de preţuri, adică inflaţia, majorările de taxe şi stabilitatea destul de bună a cursului valutar leu-euro, faţă de evenimentele consemnate, fac ca acest PIB să atingă cea mai mare valoare nominală în lei şi dacă împărţim la cursul leu/euro de acum rezultă un PIB în euro de 375-380 de miliarde de euro, ceea ce va figura în toate raportările statistice când va fi vorba de România.

Pentru foarte multă lume acest PIB nu înseamnă nimic, pentru că nu dă de mâncare cum se spune, dar el măsoară valoarea adăugată înregistrată într-o ţară într-un an, iar cu acest PIB România iese în lume şi în toate rapoartele economice.

♦ Salariul mediu net va consemna cel puţin 5.500 de lei net, adică peste 1.100 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. (În octombrie salariul mediu net a fost de 5.492 de lei).

Atâta timp cât salariul va creşte în valoare nominală, în lei, iar cursul leu/euro va fi stabil, vom bate record după record din punct de vedere statistic al salariului în euro.

♦ Exporturile de bunuri vor depăşi 95 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, este doar o chestiune de o lună până când vom depăşi 100 de miliarde de euro exporturi anuale în euro. Pentru cei care sunt pasionaţi de istorie şi de trecut, cât exporta România într-un an pe vremea lui Ceauşescu, acum exportă într-o lună.

♦ La polul opus şi importurile de bunuri se vor duce spre 130-135 de miliarde de euro, de asemenea un nivel istoric.

♦ Exporturile de servicii, care reprezintă o componentă importantă din balanţa externă a României, adică exporturile de servicii IT, serviciile de transport extern (autocarele românesti sunt în topul Europei din punct de vedere al transportului), vor depăşi 35 de miliarde de euro. Serviciile de video-chat, de care ANAF începe să fie extrem de interesat, intră în serviciile de IT.

♦ Datoria publică – adică cea făcută şi administrată de stat prin guvern/ministerul Finanţelor, va depăsi 1.100 de miliarde de lei (în luna august era de 1.084 de miliarde de lei), adică 216 miliarde de euro, peste 60% din PIB. Datoria publică care este în lei, euro şi dolari va creşte an de an, inevitabil, atâta timp cât guvenul va avea deficit bugetar şi nu va reduce din soldul datoriei existente.

România a intrat pe o pantă extrem de complicată, încă nu este periculosă, dar va fi, pentru că va înregistra o creştere accelerată a datoriei publice, atât ca urmare a deficitelor bugetare anuale mari, cât şi a reinnoirii datoriei care ajunge la scadenţă şi pentru care nu prea sunt bani de a fi plătită, ci trebuie refinanţată. Ca să nu mai vorbim de dobânzile mari pe care guvernul le plăteşte pentru a se împrumuta, dobânzi mari care se adună lună de lună la soldul datoriei publice interne.

Singura şansă de a reduce datoria publică, care inevitabil va creşte în valoare nominala, este ca statul să nu mai facă deficit bugetar, ceea ce este imposibil, fie ca guvernul să vândă ceva din activele deţinute şi să mai plătească din datoriile care ajung la scadenţă. Controlul datoriei publice poate fi făcut doar dacă PIB-ul are o creştere în valoare nominală care să depăşească creşterea soldului datoriei publice. Şi nu suntem în această situaţie. Sau, veniturile din gazele din Marea Neagră să fie folosite expres pentru plata unei părţi a datoriei.

♦ Datoria externă a României, care este atât datoria statului în valută, cât şi datoria sectorului privat în valută (bănci, companii de stat şi private, persoane fizice), va depăşi 230 de miliarde de euro (la finalul lunii octombrie era deja de 225 de miliarde de euro, din care datoria statului în valută era de 125 de miliarde de euro).

Şi datoria externă a României va creşte la niveluri istorice atâta timp cât statul se va împrumuta în valută sau sectorul privat se va împrumuta în valută. Este puţin probabil să existe rambursări ale datoriilor în valută în condiţiile actuale. Ar trebui să existe nişte evenimente excepţionale de unde guvernul sau companiile private să obţină venituri în valută care diminueze soldul.

♦ Veniturile bugetului de stat consolidat vor consemna maxime istorice în valoare nominală, în lei - 672 miliarde de lei, asta datorită creşterii taxelor şi încasării mai multor bani la buget.

♦ Dar şi cheltuielile bugetului de stat consolidat vor ajunge la un maxim istoric de 832 de miliarde de lei.

♦ Deficitul bugetar va consemna peste 160 de miliarde de lei, faţă de 152 de miliarde de lei în 2024. Deficitul bugetar ar trebui să se reducă şi în valoare nominală dacă guvernul ar reuşi să reducă deficitul bugetar, aşa cum este prognozat pentru 2026, de la 8,4% din PIB la 6,4% din PIB în 2026. Deficitul bugetar ca procent din PIB şi-a atins maximul istoric în 2024 şi este prognozat să scadă ca procent din PIB în următorii ani.

♦ Cursul valutar a atins în 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 5,09 lei-5,1 lei pentru un euro. Dar faţă de evenimentele economice şi nu în ultimul rând politice din prima parte a anului, creşterea cursului valutar la numai 5,09-5,1 lei pentru un euro faţă de 4,97 de lei în 2024, adică o creştere de numai 2,6% este extrem de redusă.

♦ Activele bancare vor consemna în 2025 maxime istorice în valoare nominală. Individual şi principalele bănci din piaţă vor consemna creşterea activelor bancare în valoare nominală, în lei, la maxime istorice. Ca procent din PIB, care arată gradul de intermediere financiară, mai vedem.

♦ Rezerva internaţională a României, administrată de BNR, va consemna de asemenea maxime istorice, atât rezerva valutară în valută, cât mai ales cea în aur - la finalul lunii noiembrie rezerva internaţională a României, formatâ din valută şi aur, era de 77,4 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată vreodată, din care rezerva în valută era de 65,4 miliarde de euro, iar rezerva în aur urcase la 12 miliarde de euro. 

♦ Bursa de la Bucureşti va consemna un maxim istoric în acest an, fie deja a fost atins, fie va fi din nou atins în urmatoarele şedinţe, ceea ce înseamna că multe companii care compun indicele BET, vor înregistra maxime istorice, fie că este vorba de Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, Transgaz. Hidroelectrica, care în momentul listării la Bursă ajunsese la un maxim al valorii, acum este puţin în jos.

Mai putem consemna foarte multe maxime din acest an, şi pozitive şi negative din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici şi de business.

Dar lumea va ţine minte 2025 ca fiind un an de criză, cu o inflaţie mare, cu majorări de taxe şi impozite, cu o încetinire economică şi cu o reducere a puterii de cumpărare pentru că inflaţia de aprope 10% a fost dublă faţă de creşterea nominală a salariului de 4%.

Sa vedem cum va fi 2026!