Cand Google a anuntat de curand ca va inchide in China serviciul de cautare deja cenzurat, a facut mai mult decat sa ia atitudine fata de actiunile unui guvern represiv; a aratat ca, in timp ce Statele Unite inca se zbat sa dezvolte o politica externa pentru era digitala, companiile de internet trebuie sa-si articuleze propriile strategii de politica externa.

Google nu e prima companie americana care iese din trena Departamentului de Stat. Pentru companiile de internet, alegerea a fost complicata de faptul ca reteaua globala de calculatoare nu este doar o forta in slujba libertatii si a diversitatii, dar si un instrument de represiune. Guvernele folosesc aceasta retea ca sa-si spioneze dizidentii, activistii pentru drepturile omului si alte elemente perturbatoare.

Aceasta schimbare s-a petrecut atat de rapid, incat a lasat aparatul diplomatic in urma, straduindu-se sa recupereze terenul pierdut. Totodata, ea a expus si profunda ambivalenta a Washingtonului cu privire la tehnologia informatiei: in vreme ce promoveaza fluxul liber de idei in societatile inchise, precum Iranul, administratia americana se teme sa nu devina o tinta pentru atacuri cibernetice venite de la guverne ostile si nu vrea sa exporte tehnologie care ar putea fi folosita in scopuri militare. Confuza si macinata de conflicte, administratia americana poate oferi prea putine celor din Silicon Valley in materie de sprijin sau consiliere.

"Ceea ce obliga Google sa aiba o politica externa este ca ei nu exporta un produs sau un serviciu, ci o manifestare de libertate", spune Clay Shirky, care preda la Universitatea New York si scrie despre efectele sociale ale internetului. "Intrebarea este daca ei vor fi urmatoarea United Fruit", afirma Shirky, referindu-se la comerciantul american de fructe tropicale devenit in prima jumatate a secolului trecut un simbol al influentei exercitate de multinationale asupra guvernelor din republicile bananiere. Pentru Google, partea intunecata a ciberpoliticii Chinei a ajuns sa depaseasca in cele din urma atractia economica a pietei chineze si presupusele beneficii ale oferirii accesului la internet pentru un public tot mai larg.

Daca cei de la Google ar fi fost diplomati, s-ar fi putut spune ca viziunea lor privitoare la internet a evoluat - de la notiunea idealista a lui Woodrow Wilson ca tarile independente tind spre democratie si pana la intelegerea pragmatica a faptului ca interesele lor pur si simplu difera de cele ale unei anumite companii. Dar, privita din alt unghi, decizia companiei de a opri cenzura o indeparteaza de neutralitatea morala a celor de la United Fruit, aratand ca nu mai este de acord sa conlucreze cu un sistem represiv doar in numele obtinerii de profituri.