Franţa se aşteaptă ca în acest an costul serviciului datoriei publice să crească cu 25%, până la 65 de miliarde de euro, pe fondul crizelor geopolitice şi al turbulenţelor de pe pieţele globale de obligaţiuni, notează FT.

„Astăzi cheltuim mai mult pentru serviciul datoriei decât pentru educaţia copiilor noştri sau pentru apărarea ţării”, a declarat vineri ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure.

El a redus, de asemenea, estimarea privind creşterea PIB-ului pentru acest an la 0,5%, jumătate din ritmul de creştere pe care guvernul francez îl anticipa atunci când a elaborat iniţial bugetul pentru 2026, toamna trecută.

În cadrul unei conferinţe de presă, Lescure a declarat că economia este aşteptată să accelereze la 1% anul viitor, dar a avertizat că această prognoză presupune îmbunătăţirea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz „în următoarele luni”.

Financial Times a relatat vineri că miniştrii din statele din Golf urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu oficiali iranieni, într-un efort de a ajunge la un acord care să permită accesul temporar prin strâmtoare.

Lescure a pus revizuirea în sens negativ a prognozei pe seama preţurilor mai ridicate la energie generate de războiul din Iran, a diminuării producţiei agricole din cauza secetei din această vară şi a incertitudinii politice persistente provocate de blocajul parlamentar, în perspectiva alegerilor prezidenţiale decisive din aprilie.

El le-a cerut parlamentarilor să dea dovadă de responsabilitate în cadrul dezbaterilor care vor urma pe tema bugetului pentru 2027.

„Avem nevoie de un efort comun, dar unul care să ne protejeze motoarele de creştere economică”, a spus el.

Perspectivele mai slabe privind creşterea economică înseamnă că obiectivul guvernului de a reduce deficitul bugetar la aproximativ 5% din PIB în acest an nu mai poate fi atins, a recunoscut Lescure, fără să ofere o nouă estimare. Inflaţia este aşteptată să ajungă la 2,1% în acest an, a adăugat el.

Noile prognoze ale Franţei au venit după ce Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda de politică monetară în zona euro cu un sfert de punct procentual, până la 2,5%, în condiţiile în care oficialii încearcă să reducă inflaţia din cele 21 de ţări ale blocului.

Franţa a înregistrat o inflaţie mai scăzută decât ţările vecine, dar şi o creştere economică mai slabă. A doua economie a zonei euro a stagnat în trimestrul al doilea, în timp ce economia zonei euro în ansamblu a crescut cu 0,6%.

În acelaşi timp, rata şomajului din Franţa a continuat să crească, ajungând la 8,3% în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lui 2020, în perioada pandemiei de Covid-19.

Investitorii în obligaţiuni cer dobânzi mai mari pentru titlurile franceze pe 10 ani, în parte pentru că percep Franţa drept „copilul-problemă” al Europei, în condiţiile în care blocajul politic face dificilă consolidarea fiscală.

Există temeri tot mai mari că majorarea costurilor cu serviciul datoriei Franţei ar putea declanşa un cerc vicios: deteriorarea finanţelor publice ar determina creşterea randamentelor obligaţiunilor, ceea ce ar majora şi mai mult costurile de finanţare ale statului.

Pe măsură ce pieţele globale de obligaţiuni au reacţionat în această săptămână la creşterea preţurilor petrolului şi la îngrijorările privind finanţele publice, randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a urcat până la 4,45%, faţă de 3,22% în februarie, atingând cel mai ridicat nivel din 2008.