♦ Aproape unu din trei tineri activi din România nu are un loc de muncă, însă angajatorii spun că nu găsesc oameni pentru construcţii, producţie, logistică, agricultură sau HoReCa ♦ Cum a ajuns economia într-o situaţie în care cele două situaţii coexistă?

România se confruntă cu un paradox aparent: are cea mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp continuă să aducă sute de mii de muncitori din afara UE pentru a acoperi deficitul de personal.

La finalul anului trecut, România avea circa 150.000 de lucrători din afara Uniunii Europene activi şi cu documentele în regulă, de aproape 13 ori mai mulţi decât în 2015. În acelaşi interval, contingentul anual pentru noi lucrători străini a crescut de la doar 5.500 de persoane la 100.000.

În acelaşi timp, România a ajuns pe primul loc în UE în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani. În iulie 2026, rata şomajului în această categorie a urcat la aproape 31%, faţă de media europeană de 15,1%, după o creştere accentuată în ultimii doi ani.