Luna euro-patimilor. Cum aluneca economiile Europei in prapastie

Autor: Mihai Mitrica Postat la 11 martie 2011 39 afişări

“Toate statele europene, in special cele membre ale zonei euro, trebuie sa accepte ce-i mai bun la noi ca model pentru ele”, le-a transmis la sfarsitul lunii trecute cancelarul german Angela Merkel celor care credeau ca pot convinge Germania cu vorba buna sa mai aduca niste bani de acasa pentru colegele din zona euro confruntate cu probleme.

Declaratia, chiar daca facuta in toiul unei campanii electorale interne in care fiecare vot conteaza si e tot mai greu de obtinut, arata ca Germania nu va oferi in aceasta luna concesiile la care sperau Grecia, pe de o parte, si Irlanda, pe de cealalta. Si, pentru ca alegerile regionale din Germania vor tine pana la toamna, e greu de crezut ca discursul de la Berlin se va mai relaxa in urmatoarele luni. "Copiii teribili" ai eurozonei, Grecia si Irlanda, sperau sa poata convinge oficialii germani sa sprijine o relaxare a datoriilor pe care acestea le-au contractat anul trecut - 110 miliarde de euro, respectiv 85 de miliarde de euro - ca sa alunge vulturii pietelor financiare care-i asaltau cu dobanzi impovaratoare.

Atena a cerut o extindere de la trei la sapte ani a scadentei imprumutului contractat anul trecut (ceea ce inca ar mai putea fi obtinut), dar si o rascumparare a imprumuturilor contractate deja cu alti bani ai eurozonei, obtinuti din vanzarea de eurobonduri, care sa scada astfel si mai mult povara datoriei care apasa pe umerii grecilor, de circa 150% din PIB. La randul sau, coalitia proaspat venita la putere in Irlanda s-a angajat electoral sa obtina renegocierea pachetului de asistenta contractat anul trecut pentru ca, nu-i asa, grecii n-au decat sa plateasca dobanda de 5,8% la imprumut pentru ca au mintit cu privire la deficitul lor, dar irlandezii de ce sa fie taxati la acelasi nivel doar pentru ca au salvat bilanturile contabile ale unor banci? Pe de cealalta parte, Comisia Europeana s-a angajat ca pana la sfarsitul acestei luni sa vina cu un plan concret de sprijinire a altor state membre atacate de pietele financiare, de vreme ce actualul cadru, Fondul European de Stabilitate (EFSF), a cam ajuns la fundul sacului si nici Portugalia, nici Spania si nici Italia nu se mai pot acomoda cu dobanzile in crestere pe care le au de platit de fiecare data cand ies pe pietele financiare.

Liderii europeni, grupati in cele doua mari familii ideologice ce s-au intalnit vinerea trecuta la Helsinki (dreapta) si Atena (stanga), sunt presati din toate partile sa-si creioneze rapid o strategie pentru cele doua summit-uri de la 11 martie (cand se intrunesc liderii eurozonei), respectiv din 24-25 martie, cand Consiliul European ar trebui sa ia o decizie, prin consens, referitoare la viitorul financiar si monetar al Europei. In discutie vor fi si ideile pe care Franta si Germania le-au trantit pe masa UE la inceputul lui februarie, referitoare la plafonarea cresterilor salariale, nivelarea politicilor fiscale si a varstei de pensionare in zona euro, totul impachetat sub forma unui pact de competitivitate care a incins spiritele in familia europeana.

Singurul lucru aproape sigur este ca pachetul de salvare financiara a zonei euro va fi extins de la 440 la 500 de miliarde de euro, pentru a asigura Portugalia, care nu se stie cat mai rezista, dar si Spania, daca bancile sale regionale - cajas - nu vor reusi pana la toamna sa-si acopere cu provizioane imprumuturi de 100 de miliarde de euro considerate potential toxice. Comisia Europeana s-a aratat insa mai ingrijorata in aceste zile de soarta Greciei care, desi s-a angajat sa-si reformeze cheltuielile publice, se descurca tot mai greu cu colectarea impozitelor si cresterea imprumuturilor neperformante, dar si cu flexibilizarea pietii muncii, cel putin in cazul profesiilor liberale ("farmacistul grec" devine tot mai mult etalonul impotentei statului de a negocia cu o casta care-si dicteaza propriile legi).

Potrivit unui think-tank de la Bruxelles, Grecia ar avea nevoie de o crestere sustinuta de 8% pe termen mediu ca sa-si poata permite sa ramburseze creditele accesate, nivel pe care majoritatea analistilor il considera nerealizabil. Bomboana pe coliva sperantelor Greciei si Irlandei a venit joia trecuta, cand Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a pronuntat ca un trasnet doua cuvinte la care aproape nimeni nu se astepta: "vigilenta sporita", sintagma care in jargonul financiar semnaleaza ca BCE va creste dobanda pentru a tempera inflatia in zona euro. Daca rostogolirea datoriilor pentru Grecia si Portugalia era si pana acum anevoioasa, cu o dobanda de referinta a BCE marita, misiunea va deveni cu adevarat dificila. Iar Grecia trebuie sa iasa pe piete pe 8 martie ca sa stranga 1,44 miliarde de euro si din nou pe 15 martie, iar a doua zi, Portugalia ar trebui sa se imprumute si ea cu 750 de milioane - 1,25 miliarde de euro pentru a rambursa imprumuturile ajunse deja la scadenta.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
special,
euro,
Angela Merkel
/special/luna-euro-patimilor-cum-aluneca-economiile-europei-in-prapastie-8031083
8031083
comments powered by Disqus
Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti

Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

vezi continuarea
ZF.ro
Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români
Dezvăluiri: Ce vor românii de fapt de la un desert. Secretele unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni din domeniu
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi
Tudose, ironic: Prefectul de Brăila a fost la o şedinţă de partid.Nu s-a făcut politică, s-au recitat psalmi
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.