Dupa un an de asteptare, compania Enel a semnat saptamana trecuta contractul pentru intrarea in posesia distributiei de electricitate Electrica Muntenia Sud. Cu Capitala in portofoliu, alaturi de Banat si Dobrogea, italienii se mai pot uita de-acum inainte doar spre privatizarea productiei.

Intrebat in urma cu cateva luni, la putin timp dupa preluarea mandatului in Romania, care sunt pierderile cauzate de intarzierea cu un an a semnarii pentru Electrica Muntenia Sud, Matteo Codazzi, country manager al Enel in Romania, spunea ca nici nu vrea sa se gandeasca la raspunsul pentru aceasta intrebare. "Nu te poti gandi la pierderi dintr-o companie pe care nu ai detinut-o niciodata si pe care nu stii cum o va influenta exact managementul propriu, dar cred ca odata ce va fi in portofoliul nostru, vom putea vorbi imediat despre profit net", spunea in urma cu cateva luni Matteo Codazzi, country managerul Enel in Romania. Desi nu a spus-o, Codazzi se gandea desigur la cat profit ar putea produce EMS tinand cont ca cele doua companii aflate deja in portofoliul Enel, Electrica Dobrogea si Banat, au intrat pe profit inca dupa primul an de management Enel, au avut cresteri ale afacerilor de aproximativ 15%, iar anul trecut au derulat afaceri de 470 de milioane de euro. 

Tinand cont ca hartiile s-au semnat saptamana trecuta si ca intrarea efectiva in posesie se va intampla la sfarsitul anului, Enel va putea vorbi despre profit abia in prima parte a anului 2009. Pana atunci, vor face tot posibilul sa intre cat mai in fata in licitatiile pentru castigarea unui producator de energie, in special unul dintre complexurile energetice care urmeaza a fi scoase la privatizare. Sumele destul de mari care se vehiculeaza pentru achizitia acestor complexuri - nu atat pachetele de actiuni, dar mai ales investitiile de mediu pe care cumparatorul trebuie sa le faca, cifrate la ordinul miliardelor de euro - nu ii sperie pe cei de la Enel. Acestia au pregatit nu numai 1 miliard de euro pentru investitii in Electrica Muntenia Sud, dar si 1,5 miliarde de euro pentru achizitii in Romania.

Iar achizitiile vor viza predominant productia, dat fiind ca, in materie de distributie, Enel are deja cel mai mare portofoliu de clienti - 2,5 milioane - la nivelul intregii tari si probabil Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) nu ii va mai permite sa participe la inca o licitatie pentru o distributie electrica. Aceasta deoarece reglementarile ANRE prevad ca o singura companie poate detine maxim 33% din portofoliul de clienti la nivel national, ceea ce inseamna aproximativ 2,8 milioane. Iar cum toate distributiile ramase de privatizat (Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord si Electrica Transilvania Sud) au fiecare intre 1,04 si 1,2 milioane de consumatori, Enel ar depasi pragul de 2,8 milioane de clienti.

Numai ca Enel si-a adjudecat deja zonele cu cea mai buna dezvoltare economica - Bucuresti si Banat -, unde cresterea cererii de energie urmeaza a fi cea mai mare in urmatorii ani, intre 4 si 8% - asa incat probabil ca inca un portofoliu intins ca teritoriu si greu de operat nu l-ar mai atrage foarte mult. De remarcat ca Enel a ajuns la cel mai mare portofoliu de clienti achizitionand cele mai restranse distributii din punct de vedere geografic. Aceasta inseamna o retea mai restransa pe care trebuie facute investitii, dar si o concentrare buna de clienti (prin cele trei distributii ale sale, Enel controleaza, pe langa Bucuresti, cele mai mari orase ca numar de locuitori, Timisoara si Constanta).

Cu EMS in portofoliu, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de 450 de milioane de euro, Enel va avea in 2008 in Romania afaceri de aproximativ 1 miliard de euro - cu putin mai mult decat suma pe care a platit-o pentru a putea intra in posesia pretioasei EMS. Sau, mai precis, pentru a intra in fata celorlalti noua competitori care au intrat in cursa si dintre care o parte s-au retras cand au auzit ca sumele vehiculate depaseau binisor bugetele de 500 de milioane de euro pe care le programasera pentru aceasta achizitie. Singurii care au oferit putin sub Enel, spaniolii de la Iberdrola, ar fi scos fara regrete din buzunare 780 de milioane de euro, deoarece isi doreau in portofoliu Capitala. Asa ca probabil nici ei, nici germanii de la EnBW - specializati tot pe capitale - nu se vor grabi la celelalte licitatii, lasand loc pentru alte grupuri energetice care abia asteapta sa intre pe piata din Romania.