Colaborările dintre companiile americane şi universităţile din România implică astăzi multiple forme. În primul rând, acestea se pot concretiza prin proiecte de cercetare aplicată, granturi, studii de fezabilitate, dezvoltarea de soluţii tehnologice sau prin implicarea profesorilor cercetători în rezolvarea unor situaţii concrete întâlnite de companii şi instituţii. În al doilea rând, această apropiere aduce studenţilor internshipuri şi stagii de practică, unde pot lua contact cu mediul de lucru. Acum, când intri în universităţi, brandurile companiilor sunt mult mai vizibile comparativ cu acum 10 ani. Holurile facultăţilor şi campusurile sunt pline de activări ale brandurilor, unde
logo-ul companiilor este uşor de identificat de către studenţi, fie prin echipamentele oferite, fie prin spaţiile de relaxare amenajate de aceste companii dotate cu beanbags şi locuri unde tinerii lucrează în pauzele dintre cursuri şi seminarii.

„Este foarte importantă această apropiere. Odată pentru partea de investiţii, pe care universităţile nu şi le pot permite, investiţii în tehnologie, în calculatoare extrem de performante şi aşa mai departe. Dacă ne uităm din partea marilor jucători în tehnologie la nivel mondial, prezenţa lor,  inclusiv în universităţile din România, este una ridicată, subliniază Vlad Boeriu.

De asemenea, un dezavantaj menţionat de el ar fi că aceste colaborări între companii şi universităţi  nu sunt gândite pentru întregul sistem, ci au loc, de regulă, la nivel individual. În cazul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, parteneriatele dintre companiile americane şi facultăţi sunt în continuă extindere şi contribuie la rezolvarea unor probleme concrete venite din mediul economic sau instituţional.

UBB dispune de colaborări cu organizaţii, instituţii şi entităţi americane şi cu profil internaţional în special în zona de cercetare, servicii ştiinţifice, granturi şi proiecte aplicate. „Colaborările sprijină evenimente academice, competiţii, conferinţe şi activităţi ştiinţifice, contribuind la expunerea studenţilor şi cercetătorilor la teme actuale şi la standarde profesionale internaţionale”, spun reprezentanţii UBB. Spre exemplu, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică din cadrul UBB participă la un studiu de fezabilitate care analizează dacă o anumită reacţie chimică poate fi realizată eficient folosind o structură bazată pe enzime. „În zona psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, există colaborări legate de cercetare, inclusiv cu Center for Open Science şi cu NATO. De asemenea, în zona sănătăţii publice, UBB are proiecte cu Association of Schools and Programs of Public Health, inclusiv pe teme precum conştientizarea privind HPV în România şi programe de granturi globale, iar în zona ştiinţelor economice desfăşurăm proiecte cu AmCham”, au mai adăugat reprezentanţii UBB. În domenii precum IT, inteligenţă artificială, analiză de date, biotehnologie, sănătate, inginerie sau ştiinţe economice, colaborarea cu firme americane poate avea un impact direct asupra inovării, potrivit declaraţiilor oferite de UBB. Totodată, au o contribuţie directă la modernizarea infrastructurii educaţionale, prin dotări cu echipamente IT.

La fel de importantă este şi colaborarea dintre Microsoft şi Universitatea Politehnica din Bucureşti, care a început încă dinainte de venirea acestei companii în România, ale cărei programe au contribuit la formarea a generaţii de ingineri şi programatori care au ajuns să lucreze pentru unele dintre cele mai importante companii din industria IT.

Compania Microsoft are un parteneriat de durată şi cu Academia de Studii Economice Bucureşti, prin care a pus la dispoziţie studenţilor locuri de practică, iar în 2020 a sprijinit modernizarea şi dotarea unui laborator cu echipamente performante.

Rezultatele acestor parteneriate sunt vizibile şi benefice pentru ambele părţi, atât pentru universitate, care îşi atinge obiectivele de cercetare şi indicatorii de performanţă, cât şi pentru companii, care pot folosi o parte dintre aceste rezultate în modul de lucru sau chiar în dezvoltarea produselor.

Ce ar trebui să facă universităţile diferit?

Cu cât avansăm tehnologic, cu atât este nevoie ca universităţile să ţină ritmul cu schimbările care apar pe piaţă, dar care adesea nu se reflectă şi în programa educaţională care rămâne adesea cu câţiva paşi mai în spate.

„Universităţile sunt în urmă, pentru că lucrurile s-au schimbat foarte repede. Când proiectăm un program de carieră, un curriculum, ne ia doi sau trei ani să-l dezvoltăm, iar absolvenţii îi vedem abia după încă doi sau trei ani în cadrul acelui program. Aşadar, suntem mereu cu un pas în urmă. Te-ai putea baza pe departamentele de tehnologie şi pe facultăţile care adoptă noile tehnologii pentru a le transforma într-un avantaj”, a explicat într-un interviu acordat pentru ZF Steve Varela, profesor de management la Holy Cross College, din statul Indiana, şi fost director executiv în mediul corporativ, cu peste 20 de ani de experienţă în industrie.

În opinia profesorului, universităţile ar trebui să îşi asume mai multe riscuri pentru ca acestea să evolueze din punct de vedere al infrastructurii digitale.

Yossi Matias, vicepreşedinte Google, a spus, în cadrul unei vizite organizate de UBB Student i-Lab – incubatorul de afaceri al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), din Cluj-Napoca, că universităţile ar trebui să îmbrăţişeze evoluţia tehnologică şi să se conformeze la dezvoltările pieţei.

„Astăzi, trebuie să acceptăm că toată lumea trebuie să se adapteze. Eu trebuie să mă adaptez, echipele mele trebuie să se adapteze la modul de învăţare al noilor tehnologii, la noile oportunităţi, la modul de a le valorifica. Sunt entuziasmat legat de asta”, a declarat vicepreşedintele Google.

Totodată, Yossi Matias a precizat în faţa studenţilor şi a cadrelor didactice că toată lumea ar trebui să îmbrăţişeze inteligenţa artificială, pentru că ajută în cercetare şi în producţie.

„Dacă te apuci de un proiect mare de cercetare, poate genera o analiză amplă şi de calitate pentru orice subiect” a mai adăugat Yossi Matias.

Într-un context marcat de schimbări tehnologice rapide şi de o cerere tot mai ridicată pentru competenţe specifice pe piaţa muncii, apropierea dintre mediul universitar şi companii contribuie nu doar la consolidarea reputaţiei academice a universităţilor, ci şi la găsirea unor soluţii în cercetare, un schimb reciproc de resurse.