Ceea ce se ascunde in spatele acestor cuvinte utilizate frecvent este mai mult decat o simpla formula de transformare a voturilor in mandate. Ele exprima de fapt un mod de viata, de intelegere si de organizare a sistemului politic, a vietii sociale in general. Terminologia corecta, cea care contine si dezvaluie esenta acestei modalitati de desemnare a reprezentantilor si pe care politicienii fie nu o cunosc, fie evita sa o foloseasca din cauza caracterului ei incomprehensibil pentru publicul larg, este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal. El corespunde sistemelor bazate pe confruntare, pe concurenta si excludere, functionand dupa o logica de tipul: castigatorul ia tot. 

Sustinerea cvasiunanima de care beneficiaza acest mod de scrutin se bazeaza cu precadere pe increderea in capacitatea miraculoasa a votului uninominal de a genera o crestere a responsabilitatii alesilor fata de electorat si de a oferi un nou sens relatiei guvernati/guvernanti. Daca alegerea nominala a parlamentarilor reprezinta scopul reformei electorale, atunci nu avem nevoie de un sistem majoritar. Scrutinul de lista, suprapus eronat reprezentarii proportionale, poate functiona si cu candidaturi individuale. Altfel spus, nu este necesara adoptarea unei formule electorale cu efecte majoritare pentru desemnarea nominala a reprezentantilor in forul legislativ.

"Votul uninominal" este injust. Nu avem nevoie de un sistem electoral majoritar in varianta cu scrutin uninominal din cauza lipsei sale de echitate si de justete, prin comparatie cu sistemul de reprezentare proportionala. "Votul uninominal" creeaza o discrepanta accentuata intre votul popular si votul politic, generand o puternica amplificare a numarului de mandate pentru formatiunea situata pe primul loc in preferintele electoratului. Actorul politic ce domina ierarhia electorala este supra-reprezentat, acest tip de scrutin putand transforma o majoritate relativa de voturi intr-o majo-ritate absoluta de locuri. El favorizeaza partidele mari. "Votul uninominal"  este inoportun. Trecerea de la reprezentarea proportionala la sistemul electoral majoritar reprezinta o schimbare radicala si spectaculoasa a carei consonanta cu realitatile specifice sistemului politic autohton este destul de redusa. Contactul din-tre scrutinul uninominal si multipartidismul romanesc, stabilizat la un numar real de 4-5 partide, statutul dominant al celui mai puternic nefiind atat de categoric, poate conduce la situatii paradoxale si chiar la lipsa alternantei. 

Daniel Buti este analist politic In cadrul Institutului PRO