Gloria, decaderea si revenirea celui mai iubit dintre computere probeaza o data in plus ca in lumea IT geniul tehnologic nu poate suplini miopia manageriala.

A murit de curand Jef Raskin, omul din spatele tehnologiei computerului care a revolutionat lumea: Apple Macintosh. Desi a parasit compania cu doi ani inaintea orwellianului 1984 - cand primul Mac a iesit pe piata - Raskin este creditat cu meritul de a fi initiat, botezat si directionat proiectul din care a rezultat computerul cu o interfata grafica intuitiva care a servit drept model tuturor computerelor personale.

Succesul Macintosh-ului a fost imens iar entuziasmul primilor utilizatori nu s-a stins nici azi. Cum a reusit Apple contraperformanta de a cobori pana la o cota de piata de circa 3% computerul care s-a dovedit mereu cel mai avansat din perspectiva tehnologica si cel mai iubit de utilizatori? Jim Carlton argumenteaza in cartea sa - "Apple: The Inside Story of Intrigue, Egomania, and Business Blunders" - ca principala cauza a fost miopia manageriala de care conducerea Apple a dat dovada dupa indepartarea lui Steve Jobs in 1985. Obstinatia cu care Apple si-a aparat produsul in fata imitatorilor (spre deosebire de IBM, care a facut publice specificatiile PC-ului sau) a facut din Macintosh o lume inchisa, intr-o mare de clone IBM PC. La fel  s-a intamplat si cu portabilele, al caror model tot Apple l-a stabilit, prin laptop-ul PowerBook lansat in 1991. Intr-un celebru memo adresat in 1985 lui John Skulley (noul sef Apple, adus de Jobs de la Pepsi Cola), nimeni altul decat Bill Gates argumenteaza ca Apple este indubitabil liderul inovatiei tehnologice in lumea computerelor si trebuie sa faca din Macintosh un standard, licentiind tehnologia unor terte companii care sa dezvolte echipamente si aplicatii software compatibile (documentul - o veritabila lectie de viziune in afaceri - a fost publicat in premiera de Wired abia in 1997). Skulley nu a reactionat iar Apple a preferat sa se concentreze asupra unui alt produs. PDA-ul Newton a fost, intr-adevar, revolutionar si s-a constituit in-tr-un adevarat etalon. Dar s-a dovedit cu mult inaintea vremurilor si a esuat din punct de vedere comercial. Cativa ani mai tarziu, un produs inferior - Palm Pilot - avea sa domine piata, replicand la scara redusa infrangerea Mac-ului de catre masinile Intel, ruland Windows (asa-zisa "platforma Wintel").

In fine, s-ar parea ca Apple s-a dovedit "prea revolutionara". A introdus in configuratia standard a Mac-ului multimedia, retelistica si interfete SCSI inca de la primul model. Apoi unitatile de CD-ROM si DVD... Apoi a schimbat procesoarele Motorola cu procesoare RISC, aruncand in desuetitudine milioane de masini.

Apoi a trecut brusc la interfete USB, o- bligandu-si utilizatorii sa-si schimbe perifericele... Totul s-a tradus in preturi ridicate, combinate cu un marketing bizar, care a impins Macintosh-ul intr-o piata de nisa - publishing si procesare multimedia. Apple a ajuns in pragul colapsului in 1997 iar Steve Jobs a acceptat sa revina in fruntea Apple pentru un salariu anual de un dolar.

Restructurarea lui Jobs a inceput cu reconstructia brand-ului, dupa care loviturile s-au succedat. In 1998, Apple uimeste lumea intreaga cu modelul iMac - un computer compact, cu unitatea centrala si monitorul intr-o carcasa de plastic albastru translucid, cu un design futurist. Accentul a cazut pe uzabilitate (instalare si conectare la Internet in cateva minute) si pe un pret accesibil iar succesul a fost instantaneu, prelungit si de portabilul iBook, proiectat in aceeasi viziune. Un amanunt semnificativ, desi mai putin vizibil: pentru prima data Mac-ul cuprindea si componente standard (memoria si discul hard). Modelele urmatoare aveau sa duca la extrem designul si miniaturizarea - actualul iMac pare un simplu monitor flat panel - simultan cu extinderea conectivitatii wireless (AirPort si Bluetooth). O alta lovitura uluitoare a fost player-ul MP3 portabil iPod - care a ajuns sa detina peste 85% din piata playerelor cu disc hard - si magazinul muzical iTunes Music Store. Insa cred ca cea mai curajoasa miscare a facut-o Apple in zona software: noul sistem de operare MacOS X se bazeaza pe un sistem open source numit Darwin (o distributie Unix BSD pe un kernel Mach 3.0), peste care se asaza o interfata grafica de o inegalabila eleganta si ergonomie numita Aqua.

Ultima lovitura: Mac mini. O cutiuta de 16,5 x 16,6 x 5,1 cm care cuprinde un sistem complet (inclusiv unitate DVD combo) indeamna utilizatorii Wintel sa vireze spre Mac folosindu-si vechea periferie (monitor, tastatura, mouse) pentru doar 500 de dolari. Pe mine m-au convins.