Cum a reuşit un profesor din România sa construiască o afacere de peste 30 milioane de euro. El a reuşit deşi s-a luptat cu toti giganţii străini de pe piaţă

Postat la 06 octombrie 2023 291 afişări

Începutul anilor 2000 l-a prins pe Andrei Cruceru la catedra de fizică a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Un an mai târziu, renunţa la cariera academică pentru a-şi croi drum în industria IT. Când a acumulat suficientă experienţă, a decis să pună bazele propriei companii, un business autohton cu venituri anuale de peste 30 de milioane de euro. Ce formulă a găsit pentru a ţine piept competiţiei acerbe venite din partea giganţilor internaţionali?

Am mizat întotdeauna pe calitatea oamenilor în toate deciziile pe care le-am luat, iar experienţa mi-a confirmat că am procedat corect. Nicio idee nu are şanse de reuşită dacă nu se ia in calcul factorul uman. Cred că se uită prea des acest adevăr elementar”, susţine Andrei Cruceru, CEO, Metaminds, fostă Nova Tech Integrated Solution. El consideră că mai ales în domeniul în care activează – tehnologia informaţiei cu accent pe securitatea cibernetică –, „de multe ori perceput ca fiind depersonalizat şi foarte abstract”, strategia, soluţiile şi implementarea trebuie să se construiască având elementul uman în centrul preocupărilor. „Tehnologia trebuie pusă în serviciul oamenilor, nu invers.” 

Pornit în 2015, businessul a ajuns, în primii cinci ani, la o cifră de afaceri de 156 de milioane de lei (potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice), fiind inclus de FT în clasamentul din 2020 şi 2021 al celor mai performante 1.000 de companii din Europa din punct de vedere al ritmului de creştere. Metaminds are o echipă de 47 de angajaţi, a ajuns anul trecut la venituri de 179,5 milioane de lei, iar principalii clienţi vin atât din sectorul public cât şi din cel privat, în special din industria financiar-bancară, utilităţi, energie şi telecomunicaţii. În plină criză sanitară, compania nu a dus lipsă de activitate, pe fondul unui ritm accelerat de cerere de soluţii, pandemia acutizând nevoia de digitalizare în instituţii şi companii care nu făcuseră progrese în acest sens până atunci.

Nici provocările nu au lipsit. Dintre acestea, Cruceru enumeră: găsirea unor soluţii viabile care să poată fi implementate pe sisteme/infrastructuri nu întotdeauna aduse la zi; atragerea de resurse umane „în contextul în care, ca angajator, concurezi cu giganţi IT precum Google, Amazon, Oracle, IBM, Microsoft, HP”; creşterea vulnerabilităţilor, provocată de apariţia unor noi suprafeţe de atacuri cibernetice odată cu introducerea muncii de la distanţă şi o mai mare accesare a soluţiilor de tip cloud; creşterea, diversificarea şi sofisticarea metodelor de atac cibernetic la adresa organizaţiilor, dar şi întârzierile de livrare de la furnizori, provocate de criza lanţurilor de aprovizionare la nivel global.

Nevoia unui parteneriat funcţional

În comparaţie cu toate celelate state europene, şi accentuează cuvântul „toate”, antreprenorul consideră că în România elementul decisiv, dar şi cel mai vulnerabil, îl reprezintă modul în care evoluează – sau nu –  proiectele IT în parteneriatele de tip public-privat – ca parte din priorităţile naţionale – cu scopul dezvoltării infrastructurii digitale şi a sistemelor de comunicare asociate. El susţine că şi sectorul public are, în continuare, un mare potenţial în zona implementării de proiecte de amploare, amintind de analiza făcută pentru „Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare”, care constată „în continuare grava lipsă de capacitate administrativă de a interacţiona digital cu cetăţenii şi companiile şi, ca element central, lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT”. Iar aceasta, adaugă el, este doar una din marile lacune ale infrastructurii publice, pe lângă lipsa de digitalizare a sistemului educaţional, a celui medical sau cultural. „Este suficient să ne uităm la raportul DESI (indicele economiei şi societăţii digitale – n. red.) al Comisiei Europene de la finalul lui 2021 ca să vedem că România este pe ultimul loc, sub valorile din 2020, în ceea ce priveşte indicatorii de bază la nivel de progres digital: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitalizate. Mi-aş dori ca autorităţile responsabile să gestioneze deblocarea acestei situaţii, să fie conştiente de urgenţa cu care se impun măsuri.” Acest lucru nu va fi posibil fără un parteneriat funcţional cu sectorul IT&C, atrage atenţia Andrei Cruceru. „Devine un fenomen agravant, pentru că factorul de competitivitate economică al unei ţări este direct proporţional cu nivelul său de evoluţie digitală. În România există companii cu înaltă expertiză în domeniu, care pot rezolva într-o foarte mare proporţie aceste lacune. Din păcate, această expertiză nu este accesată suficient.” Executivul spune că oportunitatea uriaşă este oferită de bugetele care vin pe filiera fondurilor europene – PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. red.) şi Exerciţiul Financiar 2021-2027. „Mi-aş dori ca în 2022 să avem disponibile pârghiile şi mecanismele care să demareze acest exerciţiu amplu de absorbţie de fonduri. Să începem să concretizăm această resursă financiară în infrastructuri de servicii digitale performante şi interconectate de pe urma cărora să beneficiem toţi, cetăţeni şi companii.”


Carte de vizită Andrei Cruceru, CEO, Metaminds

♦Œ Este absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti şi al Facultăţii de Economie Generală din cadrul ASE şi deţine o diplomă de masterat în biofizică;

♦ A fost asistent universitar la Universitatea Politehnica din Bucureşti, catedra de Fizică, unde a predat circa patru ani;

Ž♦ A activat timp de un deceniu şi jumătate în departamentele de vânzări ale companiilor IBM România, HP România şi Asesoft Technologies;

♦ În 2015 a fondat Nova Tech Integrated Solution, actuala Metaminds;

♦ Este pasionat de sport, în special de tenis.


CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.