Elevul-zeu creat de scriitorul Bernard Werber ataca suprematia micului vrajitor Harry Potter.

Inegalabilul Harry Potter, ucenicul vrajitor de la Hogwarts care a innebunit lumea, copii si adulti laolalta, nu mai este singurul star al magiei capabil sa starneasca entuziasme la nivel planetar. Langa el a aparut, enigmatic si cuceritor, Michael Pinson, elevul-zeu de pe misterioasa insula Aeden. 

Acest loc indepartat si ascuns pe care se afla orasul Olimpia si Scoala Zeilor este creatia lui Bernard Werber, un scriitor care a mai inflamat imaginatia cititorilor cu seria sa de romane science-fiction dedicate insectelor ("Furnicile", 1991, "Ziua furnicilor", 1992, "Revolutia furnicilor") si cu strania povestire "Thanatonautii": o mare epopee moderna care incearca sa strapunga misterul mortii. 

Alimentata cu informatii stiintifice adesea inedite, cu texte sacre si initiatice secrete ale celor mai importante religii ale lumii, aceasta carte calauzeste spre descoperirea celui de pe urma continent, de dincolo de inchipuirea noastra, acolo unde thanatonautii descopera viata de dupa viata.

Adevarat fenomen de librarie, Werber a vandut 5 milioane de exemplare din cartile sale doar in Franta si aproape dublu in lumea intreaga, fiind tradus in circa 30 de limbi (printre care si romana).

Cu "Noi, zeii", acest fost ziarist si om de stiinta, cu studii de criminologie, isi schimba orizontul tematic, dar se arata la fel de abil in intretinerea suspansului si in construirea unor lumi fantastice, dar credibile si fascinante, descriind o odisee la fel de palpitanta ca aceea a calatorilor prin lumea umbrelor. 

La Scoala Zeilor predau cei doisprezece zei ai mitologiei grecesti, care sunt insarcinati sa le predea celor 144 de elevi arta de a construi lumea minerala, cea vegetala si cea animala dar si - cel mai important lucru - stiinta de a gestiona multimile oamenilor, astfel incat sa le insufle nevoia de a supravietui, de a edifica cetati, de a se razboi, de a inventa religii sau de a-si ridica nivelul de constiinta. 

In loc de examene, elevii, dintre care se detaseaza prin istetime Michael Pinson, vor trebui sa se infrunte prin intermediul popoarelor pe care le administreaza. Viata in Aeden nu este insa paradisiaca. Unul dintre elevi incearca sa-si ucida colegii, iar un altul se indragosteste de cel mai seducator profesor al sau, Afrodita. 

In conditiile unei atmosfere atat de apasatoare, plina de "deiciduri" si de amoruri interzise, care va fi deci soarta cetatii Preafericitilor? Poate ca Edmond Rostand avea dreptate cand spunea ca "stiinta ne-a facut zei inainte sa fim demni de conditia de oameni". Si, poate, acesta este si mesajul lui Werber care pare sa afirme ca omenescul este cel mai greu de invatat lucru.

Dincolo de aceasta latura moralizatoare, romanul "Noi, zeii" ne pofteste insa sa ne jucam noi insine de-a divinitatile, sa ne imaginam fabricandu-ne propria planeta si bucurandu-ne de privilegiul de a contempla de pe inaltimi olimpiene furnicarele de oameni si problemele lor. Carora, nu o data, le putem oferi solutii salvatoare.

Bernard Werber, Nous, les Dieux,  Editura Albin Michel, octombrie 2004