Uitaţi, pentru o clipă, dezbaterile despre Gen Z şi Millennials. În majoritatea ţărilor dezvoltate, generaţia care va dicta următorul deceniu de consum şi de politici publice este cea a „silver economy”: oamenii de peste 50–60 de ani, cu viaţă profesională prelungită, venituri diversificate şi aşteptări tot mai mari de la branduri, angajatori şi stat, după cum a scris BUSINESS Magazin într-o amplă analiză în 2025. 

Dacă ne uităm la demografie, vedem că pe  bătrânul continent, populaţia de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar proporţia este în creştere accelerată. În România, peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040 populaţia de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, în timp ce ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Pe acest fond, „silver economy” devine din buzzword o miză strategică: o economie a vieţii îndelungate, a consumului matur şi a unei etape în care oamenii rămân activi şi relevanţi după 60 sau 70 de ani.

Piaţa muncii este primul teren unde schimbarea se vede. „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere.

Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”, spune Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic. El nuanţează şi unul dintre miturile frecvente: „Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, şi care trebuie nuanţată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate şi disponibilitate.”

În paralel, sistemul de pensii şi produsele financiare sunt forţate să ţină pasul cu o viaţă profesională care poate ajunge la 40–50 de ani şi cu o perioadă de pensionare ce se întinde, uneori, pe încă două-trei decenii. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private. Ea avertizează însă că „o viaţă mai lungă presupune soluţii mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investiţional şi în perioada de plată”, iar fără Pilonul II şi contribuţii suplimentare în Pilonul III „mulţi vor avea dificultăţi în a menţine un trai decent la pensie”.

Longevitatea nu mai este doar subiect medical, ci vector economic. MedLife a anunţat o investiţie de 3 milioane de euro într-un program de testare genetică care vizează tocmai calitatea vieţii şi îmbătrânirea activă. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat”, spune dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. El crede că, în 5–10 ani, testarea genetică poate deveni la fel de firească precum analizele de sânge, inclusiv ca beneficiu oferit de angajatori.

În farfurie, discuţia despre „silver economy” se traduce în inovaţie de produs şi repoziţionare de portofolii. „Starea de bine şi de sănătate ale populaţiei peste 65 de ani vor fi şi mai importante pentru economie şi societate în viitor. (…) Creşterea speranţei de viaţă este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar şi mai importantă este creşterea speranţei de viaţă sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager South Eastern Europe Nestlé. Ea rezumă astfel provocarea: „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

Pentru companii, mesajul este dublu. Pe de o parte, generaţia 50+ devine o resursă-cheie pe o piaţă a muncii tensionată, unde experienţa şi capacitatea de reinventare vor conta tot mai mult. Pe de altă parte, aceeaşi generaţie este şi motor de consum: de la servicii medicale şi wellness, la turism, produse alimentare, soluţii financiare şi tehnologie adaptată unei vieţi mai lungi. „Silver spenders” nu sunt un apendice al economiei, ci viitorul ei previzibil. Cine îi vede la timp – ca angajaţi, clienţi şi parteneri – are, probabil, avantajul competitiv al următorului deceniu.