"A devenit o aventură să faci cultură de elită", spune Laurenţiu Constantin, directorul Medieval Praxis, firmă care organizează de şapte ani Festivalul de Muzică Veche. Ediţia din acest an a avut loc între 25 şi 28 octombrie şi a reunit 28 de artişti în cinci spectacole, iar numărul de participanţi la evenimente a ajuns la 1.500, estimează Constantin.

Pe lângă spectacole, festivalul, care a devenit cel mai important de acest gen din regiunea de sud-est a Europei, a avut la ediţia din acest an şi o componentă educaţională accentuată prin cele cinci conferinţe şi Masterclass-uri, adică întâlniri dintre muzicieni de mare clasă şi tineri interpreţi astfel de programe având durată variabilă, între o jumătate de oră şi o săptămână. "Poate părea o banalitate şi poate unii se întreabă ce poate învăţa un tânăr în numai jumătate de oră. Dar o astfel de întâlnire îi poate schimba viaţa", spune Laurenţiu Constantin, care adaugă că în timpul întâlnirilor de tip Masterclass maestrul lucrează cu un singur elev.

Or, acest lucru este cu atât mai important în cazul muzicii instrumentale. Pentru un astfel de eveniment, povesteşte directorul Medieval Praxis, bugetul pleacă de la un concept artistic. Sunt stabilite mai întâi tematicile artistice, apoi care sunt muzicienii cei mai potriviţi. Un "amănunt" important este că pentru fiecare ediţie se lucrează cu doi-trei ani în avans, pentru că artiştii invitaţi au agenda făcută cu cel puţin un an înainte. Odată ajuns la acest punct, organizatorul încearcă să găsească sponsori, pentru că finanţările publice pentru acest an abia au depăşit 20.000 de euro. Un buget de "avarie" pentru un astfel de eveniment se plasează la 60.000-70.000 de euro, în condiţiile în care, fără a conţine "nimic extravagant, dar pentru a acoperi întreaga desfăşurare a festivalului, cheltuielile pot ajunge la 160.000 de euro".

La ediţia din acest an, spune Constantin, un real ajutor a venit din partea sponsorizărilor în sistem barter, pentru cazarea şi masa artiştilor invitaţi la festival.

"Suntem optimişti în continuare, dar am învăţat că totul se face prin foarte multă muncă", afirmă Constantin. Tot el punctează că una dintre principalele greutăţi cu care se confruntă Medieval Praxis este că încasările pentru un astfel de eveniment se înregistrează la finalul anului, iar o bună parte a salariilor celor patru angajaţi trebuie asigurate pe tot parcursul anului, pentru că munca pentru organizare este permanentă.

Una peste alta, odată cu instalarea crizei, povesteşte Constantin, care este absolvent de teologie, dar a lucrat şi în mediul de afaceri şi are chiar şi un MBA, una din principalele ţinte "era să nu aducem bani de acasă, deşi ideea organizării unui eveniment este strâns legată de business". O astfel de ocupaţie asigură venituri doar "ceva mai mari decât ale bugetarilor de profil, dar este şi foarte multă muncă voluntară din partea celor implicaţi". Antreprenorul a avut legături cu lumea muzicii încă de pe vremea studiilor şi a cântat ani de zile în corul Radio, în cel al Filarmonicii George Enescu şi în corul Madrigal. Lumea afacerilor l-a făcut să înţeleagă că are limite, acela fiind momentul în care a hotărât să urmeze cursurile unui master, "pentru a vedea cum torni un vis frumos în realitate pentru a deveni afacere".

Mărturiseşte acum că, deşi se aştepta, cu ani în urmă, când a început Festivalul de Muzică Veche (medievală, renascentistă, barocă, bizantină şi gregoriană), ca publicul să fie la vârsta a doua spre vârsta a treia, de fapt să descopere un apetit crescut în rândul tinerilor. Din acest motiv a intuit şi că există nevoia unei şcoli de muzică veche, în care să fie studiate instrumente precum flauto traverso, blockflöte, vioară barocă şi clavecin. Şi asta pentru că, argumentează Constantin, "ţinem foarte mult la autenticitate şi sunt piese care au fost scrise pentru anumite instrumente, de pildă clavecin şi nu pian". Şi pentru a fi cât se poate de concret, tot el spune că asemănările dintre pian şi clavecin sunt la fel de multe câte între un dovlecel şi o vânătă. În plus, mai spune directorul Medieval Praxis, în domeniul muzical, "în vreme ce mulţi sunt obsedaţi de noutate, noi suntem preocupaţi de autenticitate". Moda nu este dată de valoare, iar Johann Sebastian Bach este un exemplu în acest sens - el era contemporan cu alţi muzicieni, consideraţi genii, dar la câteva sute de ani distanţă despre ei nu se mai ştie aproape nimic.