Ba a mea e mai mare!

Postat la 03 decembrie 2007 38 afişări

Babilonian vorbind, nimic altceva nu poate fi mai important. Cat mai multi metri (liniari), insirati ascendent, intr-o tentativa disperata de a atinge si chiar gauri norii. Imobiliar vorbind, nicio diferenta. Cerul este noua frontiera, iar cursa catre un return on investment cat mai "inalt" se ascute la varf.

Suprapopularea sau profitabilitatea investitiei sar in apararea dezvoltarii pe verticala, insa nimeni nu poate nega ca, inainte de toate, la temelia fiecarui "zgarie nor" stau orgoliul si setea de prestigiu a celor care il construiesc. Iar intr-o asemenea ecuatie pe harta altitudinilor lumii Bucurestiul, care inca asteapta sa atinga cota 100 undeva in cursul anului viitor, nici macar nu exista. Insa si aici, ca si in intreaga lume, un boom imobiliar se pregateste sa escaladeze in graba stratosfera.

Business la cota 131

Locatie, locatie.... dar ce inaltime? Cam asa suna intrebarea care incepe sa le dea din ce in ce mai mult tarcoale si dezvoltatorilor autohtoni. Iar asta cu atat mai mult cu cat, daca ar fi sa judecam dupa disponibilitatea si preturile terenurilor de prima mana din Bucuresti, atunci ar trebui sa fim inconjurati din toate partile de zgarie-nori. In schimb, in comparatie cu altitudinile raportate de alte orase mari din lume, Bucurestiul este o capitala pitica, media cladirilor din peisajul urbanistic bucurestean nereusind sa depaseasca in zona centrala pragul de 20 de metri. Ceea ce, pentru un oras cu traditie europeana ca Bucurestiul este o inaltime nepermis de mica. Si atunci de ce in aceste conditii cel mai indraznet proiect aflat astazi pe masa arhitectilor romani nu depaseste cota de 131 de metri? Raspunsul la aceasta intrebare se gaseste in predispozitia Capitalei la seisme si in costurile de constructie care, din aceasta cauza, cresc exponential pe verticala, cu fiecare etaj in plus. Insa dupa zeci de ani in care hotelul Intercontinental a monopolizat cerul Capitalei de la inaltimea celor 77 de metri ai sai, astazi patru proiecte se lupta pentru recordul de inaltime, desi nici unul dintre acestea nu va putea purta cu acte in regula titlul de "zgarie-nor", acordat in mod legitim doar acelor cladiri care depasesc 150 de metri in inaltime.

Cel mai aproape de acest titlu, dar si de cer, va fi Sky Tower, "culmea" proiectului imobiliar Floreasca City Center, initiat de compania Raiffeisen Evolution Project Development GmbH, care va include un shopping mall, un centru de divertisment si spatii de birouri. Anuntat pentru anul 2009, turnul din cadrul Floreasca City Center va avea o inaltime de 131 de metri si 37 de etaje, cu o suprafata desfasurata de 78.000 metri patrati. In cursa s-au mai inscris si Cefin Tower, un proiect dezvoltat de italienii de la Cefin Real Estate, dar si Ana Tower, o cladire-turn cu destinatie rezidentiala pe care omul de afaceri George Copos a anuntat ca o va construi in viitorul apropiat. Pana la materializarea structurilor din top 3, cerul ramane in custodia Tower Center International, cladirea de birouri inalta de 100 de metri ridicata in Piata Victoriei din Bucuresti, cu doar 4 metri mai mica decat Casa Presei, actuala detinatoare a titlului celei mai inalte cladiri din Romania. Proiectul dezvoltat de cei de la Avrig 35 cu o investitie de 40 de milioane de euro a reusit performanta de a livra 22.000 de metri patrati de birouri de clasa A, valorificand un petic de pamant de doar 1.500 de metri patrati, demonstrand totodata ca piata imobiliara din Romania poate atinge noi inaltimi.

Cursa catre cer

Desi miza de a fi proprietarul celei mai inalte cladiri a fost intotdeauna una dintre cele mai disputate, parca niciodata titlul de "cea mai inalta " nu a dat nastere unei competitii mai acerbe in randul dezvoltatorilor din intreaga lume ca in ultimii ani. Nu mai putin de 10 proiecte de cladiri care aspira macar pentru cateva zile la acest titlu vor prinde contur in urmatorii 5 ani, cel mai ambitios fiind localizat in Kuweit, unde pana in 2011 se asteapta sa ia nastere Burj Mubarak al-Kabir, un zgarie-nor care promite sa depaseasca cota psihologica de 1.000 de metri. In acest context Empire State Building, desi pentru multi o "batranica" demult depasita de vremuri la cei 449 de metri ai sai, se poate mandri cu o performanta pe care, cel mai probabil, nicio alta cladire nu o va mai obtine vreodata. Domnia sa ca cea mai inalta structura din lume s-a intins de-a lungul a 41 de ani, din 1931 pana in 1972, atunci cand a fost depasita de turnurile gemene ale World Trade Center-ului. Insa concurenta in bransa a devenit cu mult mai acerba odata cu trecerea anilor si astazi doar doua cifre ajung pentru a face diferenta dintre invingatori si invinsi: numarul de metri ai cladirii si numarul de luni pe care se va intinde construirea acesteia. De vina pentru accelerarea cursei sunt noile puteri economice emergente din Asia, Rusia, si Orientul Mijlociul care au preluat reteta brevetata de Statele Unite la inceputul secolului XX pentru a-si declara cat mai coerent noul statut de hiper-putere economica, construind si ei o armata de zgarie-nori, de data aceasta pe repede-inainte. Si pentru ca timpul inseamna bani, viitorii detinatori ai titlului de cea mai inalta cladire vor trebui sa se multumeasca cu acesta pentru cateva luni sau maxim un an-doi inainte de a fi depasiti de urmatorul turn. International Business Center din Seul (580 de metri), construit pentru a gazdui birourile unor companii internationale in Coreea de Sud, are ca termen de incheiere a lucrarilor anul 2008, cand spera sa detroneze "culmea" Taiwanului, turnul Taipei 101, inalt de 508 metri si totodata cea mai inalta cladire din lume incepand cu anul 2004. Presupunand ca proiectul va fi terminat la timp - un mare "daca" avand in vedere dimensiunea acestuia - turnul din Seul nu va detine coroana pentru prea mult timp: doua dintre cele mai mari companii de dezvoltare imobiliara din Emiratele Arabe Unite sunt la fel de determinate sa castige jackpot-ul. Asa se face ca tot in 2008 ar trebui sa vada lumina zilei si proiectul demarat de compania Emaar Properties: Burj Dubai, o cladire inalta de 800 de metri. Iar la doar doi ani si 40 de kilometri distanta va aparea si principalul sau rival, turnul Al Burj construit de Nakheel, competitorul direct al companiei Emaar. Cei de la Nakheel pastreaza insa secreta inaltimea finala a turnului Al Burj, din motive de tin de competitie. "Aceeasi veche poveste in care un seic incearca sa-l detroneze pe altul", crede Marshall Gerometta, editorul site-ului Emporis.com, una dintre cele mai populare platforme online din industria constructiilor. Cu toate acestea la orizont se profileaza din ce in ce mai amenintator un concurent care ii va depasi de departe pe amandoi seicii care isi disputa culmea Dubaiului. Daca Burj Mubarak al-Kabir, zgarie-nor care va umbri Kuweit City, va reusi sa primeasca toate aprobarile necesare, acesta va spulbera orice competitie de la inaltimea sa de 1.001 metri, adica aproape dublul cladirii care detine in acest moment recordul.

Cele mai inalte cladiri din tara

1. SkyTower - cele 37 de etaje si cei 131 de metri inaltime ii vor asigura cladirii de birouri din cadrul proiectului Floreasca City Center titlul de cea mai inalta cladire din Bucuresti si din Romania. La ultimele doua etaje ale turnului vor fi amenajate un restaurant si o sala de conferinte.

2. Cefin Tower - va avea 125 de metri inaltime si 34 de etaje si va fi localizat pe strada Barbu Vacarescu.

3. Ana Tower, un proiect rezidential sub marca George Copos, prevede realizarea unei cladiri cu o inaltime de circa 120 metri. Amplasamentul viitoarei cladiri nu este cunoscut.

4. Tower Center International (TCI), cu o inaltime de 100 metri, situata langa Piata Victoriei, va avea 24 de etaje si va fi finalizata la inceputul anului viitor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Ba,
a,
mea,
e,
mai,
mare!
/arta-si-societate/lifestyle/ba-a-mea-e-mai-mare-4074009
4074009
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.