Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Turismul trezeşte la viaţă vechi comunităţi care până acum câţiva ani erau aproape inexistente

Autor: Miruna Diaconu Postat la 11 februarie 2022 27830 afişări

Dacă până acum atenţia turiştilor în căutare de autentic a fost atrasă de satele săseşti, Delta Dunării se conturează ca un pol de creştere semnificativ. Implicarea comunităţilor locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea şi bogăţia gastronomică  readuc pe radarele călătorilor o zonă cu o diversitate naturală imposibil de egalat. Iar rezultatele se văd.

Mici comune, care acum câţiva ani nici măcar nu erau cunoscute în peisajul turistic local, au răsărit şi pot fi exemplul potrivit despre cum ar trebui făcută ospitalitatea în România, dar şi cum ar putea excela turismul local având o strategie de promovare care să atragă cât mai mulţi turişti străini. Delta Dunării, cunoscută pentru bogăţia naturală, se dezvoltă din punct de vedere turistic, dar respectând în mare măsură valorile culturale şi naturale ale locului. Jurilovca este exemplul de comună din judeţul Tulcea despre care nu auzise multă lume în urmă cu câţiva ani, însă autorităţile locale au identificat potenţialul turistic al zonei.

„Merg de doi ani în Jurilovca şi cred că este unul dintre cele mai frumoase sate din câte am văzut. Este atât de rară experienţa unui sat îngrijit la noi, cu flori în faţa caselor, cu locuinţe care au acelaşi fir estetic, încât plimbarea în sine pe aici este revigorantă. Faţă de satele săseşti, aici ai o comunitate de oameni de-ai locului, lipoveni, autentică, frumoasă, cu tradiţii vii. Ai lacul Razim lângă, Gura Portiţei şi marea la 20 de minute cu barca şi nişte crâşme la care am mâncat cel mai bun peşte şi raci fierţi, încât sunt puţine motive pentru care să nu revii. Şi se vede că nu sunt singura care gândeşte aşa doar uitându-te la casele care se renovează sau străzile care se refac”, spune Roxana, unul dintre turiştii care au redescoperit recent Jurilovca.


Marian Sterea, fotograf, investitor în Jurilovca, iniţiatorul proiectului Lipovenesc: „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită. Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”


Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca, spune că la dezvoltarea turistică a contribuit semnificativ comunitatea locală, însă munca de convingere a oamenilor să facă şi o activitate turistică a fost de lungă durată. „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor.

Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca”, spune Ion Eugen. Dar turiştii au venit. Jurilovca avea în 2012 doar 61 de locuri de cazare, pe când anul trecut numărul acestora a crescut de peste şase ori până la 383 locuri în care se pot caza turiştii. Interes de investiţii există în continuare, spune primarul comunei, având în vedere numărul în creştere a solicitărilor privind certificatele de urbanism. Jurilovca se mai poate mândri şi cu Gura Portiţei, un sat pescăresc care face parte din comună.

Gura Portiţei este graniţa dintre Delta Dunării şi Marea Neagră, unde s-a construit un sat de vacanţă cu căsuţe pe nisip de un albastru specific zonei. Satul a reuşit datorită amplasării sale să atragă din ce în ce mai mulţi turişti în ultimii ani. În pofida acestui lucru, capacitatea de cazare a scăzut de la 132 de locuri de cazare în 2012, la 87 de locuri. Însă, primarul din Jurilovca spune că în perioada 2022-2023, satul de vacanţă Gura Portiţei se va extinde cu 120 de camere, o investiţie de circa 10 mil. euro. Comunitatea locală şi tradiţiile zonei sunt cele mai bune cărţi de vizită ale zonei, iar cel mai bine au putut fi ilustrate aceste lucruri de către doi fotografi, foşti orăşeni care au găsit în Jurilovca o a doua casă.



Marian şi Daniela Sterea, doi fotografi de profesie din Constanţa, au început în 2018 construirea unei case în stil vechi lipovenesc. La acea vreme, cei doi au achiziţionat circa 5.000 mp de teren în Jurilovca, unde se afla şi o casă veche construită la sfârşitului secolului XIX şi pe care au de gând să o recondiţioneze. Tot procesul construirii a fost documentat de către cei doi, iar pozele au ajuns pe pagina Lipovenesc de pe Instagram. „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită.

Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”, descrie Marian Sterea, iniţiatorul proiectului Lipovenesc. Marian Sterea spune că nu sunt singurii care au dat oraşul pentru Jurilovca, iar câţiva prieteni le-a urmat exemplul şi în anumite perioade vin în comuna tulceană pentru a lucra remote. Pe lângă tradiţii, Jurilovca a reuşit să creeze o poveste şi tocmai acest lucru este, poate, cel mai important pentru atragerea turiştilor. România, la nivel naţional, are nevoie de o poveste pentru a se putea dezvolta din punct de vedere turistic. Astfel de exemple precum este Jurilovca mai există în Delta Dunării, dar şi în zona Transilvaniei.

România nu poate excela la turismul estival sau la cel de schi, având competitori cu tradiţie în domeniu precum sunt Bulgaria, Turcia, Grecia şi Austria, însă se poate mândri cu zonele rurale încă neatinse de peisajul modern, ceea ce ar putea fi biletul câştigător pentru turismul local şi şansa ca România să se poziţioneze ca lider la nivel european. „Noi putem să fim lideri europeni la acest tip de turism. Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil”, a spus Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, în cadrul emisiunii emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.


Ion Eugen, primar, Jurilovca: „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor. Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca.”


Delta Dunării nu are o infrastructură turistică foarte bine dezvoltată, existând puţine unităţi de cazare cu capacităţi mari, însă farmecul locului este creat tocmai de micile comunităţi locale care încă păstrează tradiţiile, dar şi de cadrul natural şi biodiversitatea Deltei. În ultimii ani, iniţiativele antreprenoriale, cât şi asociaţiile locale au reuşit să promoveze Delta Dunării astfel încât numărul turiştilor să crească, iar toate eforturile depuse de către toţi jucătorii implicaţi au dat roade. România nu are o strategie de promovare turistică la nivel naţional, iar atragerea turiştilor străini este încă o problemă cu care se confruntă sectorul, însă ce ar putea face autorităţile centrale ar fi să se uite către cea mai estică zonă a ţării şi să pună în aplicare la nivelul întregii ţări. Pentru a se putea dezvolta şi mai mult zona Deltei Dunării este nevoie de noi capacităţi de cazare, însă construirea unor hoteluri sau pensiuni noi trebuie să respecte arhitectura zonei, dar şi să ţină cont de restricţii având în vedere că este o rezervaţie naturală, parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, care se bazează pe un parteneriat public - privat şi care are ca obiectiv promovarea şi dezvoltarea zonei, spune că interes de investiţii există în continuare, însă Delta Dunării nu are nevoie de un turism de masă, ci mai degrabă de nişă, tocmai de aceea interesul este mai mare pentru construirea unor mici capacităţi de cazare. „Zona în sine nu permite construirea unor capacităţi mari de cazare, doar mici pensiuni, poate doar în Sulina şi Sfântu Gheorghe s-ar putea construi hoteluri mari. Avem o dezvoltare din ce în ce mai mare, dar trebuie să avem mare atenţie la modul în care se construieşte şi reabilitează”, atenţionează Cătălin Ţibuleac. El precizează faptul că turismul în Delta Dunării nu reprezintă doar o cazare şi o masă, ci e mai mult de atât, iar investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. „Sunt localităţi care înainte nu erau cunoscute, dar au venit cu o ofertă turistică atractivă, au oferit şi altceva pe lângă cazare şi masă, oamenii se pot plimba cu caiac-canoe, sunt lucruri care apar ca noutate în peisajul Deltei”, spune el.

Dorinţă de investiţii în Delta Dunării există, însă este nevoie de un capital financiar mult mai mare faţă de o dezvoltare într-o altă zonă a ţării, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, unde sunt listate unităţi de cazare. „Vorbim de o investiţie cel puţin dublă, pentru că e nevoie de staţii de epurare, filtrarea apei, mijloace de transport, transportul materialelor, care este mai scump decât în mod normal. Investiţiile mari în Deltă sunt cele mai profitabile. Cu toate acestea, nu se poate investi în hoteluri mari pentru că nu există pământ, dar majoritatea investitorilor au optat pentru locaţii aerisite”, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman. El precizează că Delta Dunării are nevoie de noi capacităţi de cazare, însă de forma unor complexuri de căsuţe. Delta Dunării va cunoaşte o dezvoltare şi anii următori, însă temerile activiştilor de mediu sunt că flora şi fauna Deltei ar putea fi ameninţate de noile construcţii şi numărul în creştere de turişti. Însă, exemplul pe care autorităţile statului ar trebui să îl urmeze este cel al satelor care au devenit o destinaţie turistică, dar nu şi-au pierdut din valoarea naturală şi culturală din cauza activităţilor turistice. Unul dintre antreprenorii care are în plan investiţii în Delta Dunării este Mohammad Murad, unul dintre cei mari mari proprietari de hoteluri din ţară. El urmează să investească circa 15-20 mil. euro într-un complex turistic destinat familiilor, care va avea şi o zonă de agrement.


Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării: „Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil.”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.