Profil de investitor: CFO într-o companie, investitor în alte 10

Autor: Tibi Oprea Postat la 26 septembrie 2022 323 afişări

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.


Valentin Budeş investeşte din primul an de facultate, când nu existau ordine electronice şi nici bursa nu era atât de dinamică. Chiar şi după încercarea unor crize care i-au speriat şi pe cei mai bravi investitori, după dezamăgiri şi pierderi semnificative în cazul unor alegeri făcute, spune că nu s-a gândit niciodată să părăsească ringul bursier. Cu ce a rămas după mai mult de 20 de ani de investiţii?

„Am început să investesc în 2001 pentru că îmi doream să câştig bani. Ţin minte ca ieri cum a început totul. Eram în primul an de facultate şi mă duceam la cursuri. În timp ce stăteam liniştit aşezat în autobuzul 126, mă bate pe umăr cineva. Era un prieten din copilărie, vecin de bloc, de la scara A”, povesteşte Valentin Budeş, economist în vârstă de 39 de ani.

După întrebările fireşti pe care şi le-au pus, pentru că nu se văzuseră de mult timp, a urmat şi întrebarea „La ce te gândeşti aşa profund?”, dat fiind că prietenul cu un an mai mare l-a observat uitându-se preocupat pe geam. Deşi se simţea stânjenit, Valentin a hotărât să-i raspundă sincer: „Mă tot gândesc cum să fac bani”.

Acesta l-a invitat în ziua următoare pentru a-i arăta cum poate face bani foarte uşor, spune el. Evident că a răspuns invitaţiei, iar a doua zi la ora 11:00 erau amândoi în sala de calculatoare. „Mi-a arătat câteva pagini de internet despre Bursă, apoi totul a decurs natural, iar investiţiile au devenit o pasiune”, continuă el. Născut în Bucureşti, Valentin Budeş a studiat la Facultatea de Studii Economice în Limbi Străine din cadrul ASE, actuala Facultate de Administrarea Afacerilor (FABIZ), secţia franceză şi este absolvent al unui master în contabilitate internaţională tot la ASE.

El ţine minte că în urmă cu 20 de ani deschiderea unui cont de tranzacţionare impunea o sumă minimă de bani. Student fiind însă, situaţia lui financiară nu era una prea grozavă.

„Probabil că suma minimă iniţială nu era foarte mare, însă pentru mine era enormă. Nu îmi permiteam să respect criteriul de unul singur aşa că m-a ajutat prietenul meu şi am deschis un cont de tranzacţionare împreună – 50% eu şi 50% el. Printre primele investiţii îmi amintesc de Banca Transilvania şi de Impact. Au fost şi SIF-uri, pentru că nu prea aveai cum fără în perioada aceea, dar nu mai ştiu exact care anume”, spune investitorul.

Valentin a auzit de nenumărate ori în jurul lui că este bine să începi să investeşti cât mai devreme, dar abia acum înţelege cu adevărat aceste cuvinte. Dacă ar putea să dea timpul înapoi şi să fie şi disciplinat, crede ar fi multimilionar. 


PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Valentin Budeş

VÂRSTĂ:39 de ani

PROFESIE: economist

OCUPAŢIE: director financiar

INVESTEŞTE: pe termen lung


„Acum este floare la ureche. Când am început era groaznic. Închipuie-ţi că toate ordinele se dădeau pe telefon brokerului. Acum, uitându-mă în urmă, mi se pare inuman ce era la începuturi. Din fericire lucrurile au progresat enorm. Eu sunt foarte mulţumit de cum stau lucrurile în ziua de astăzi şi consider la îndemâna oricui să înceapă să tranzacţioneze”, consideră investitorul.

L-am întrebat dacă a pierdut bani în întreaga sa carieră investiţională. Cu alte cuvinte, dacă a marcat pierderi pe vreo poziţie.

„Am pierdut, mai facem şi greşeli, oameni suntem. Indiferent de câte ori îmi repet că este foarte greu să baţi piaţa, tot mai calc în străchini şi ies aiurea de pe anumite poziţii long cu scopul de a răscumpăra mai ieftin”, mărturiseşte el.

Ţinând seama de răspuns, l-am întrebat bineînţeles şi dacă s-a simţit nesigur sau a vrut să părăsească ringul bursier în toţi aceşti ani. „Nu”, a fost răspunsul, „şi nici nu cred că am să pot să stau potolit vreodată. Şi vorba aceea, am avut o mulţime de motive, pentru că am marcat pierderi semnificative de multe ori. Siguranţa vine cu experienţa. Eu oricum am o tendinţă de hiperprudenţă, mă uit de o mie de ori înainte de a intra într-o poziţie. Câteodată, rar, iau şi decizii de impuls sau pe feeling”, recunoaşte el.

Valentin Budeş este, din mai 2019, director financiar al Sphera Franchise Group, compania care operează în sistem de franciză lanţurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, precum şi restaurantele KFC din Chişinău, Republica Moldova şi mai multe oraşe din Italia. Anterior, a mai fost CFO la NextGen Communications şi Medicover, dar şi director operaţiuni financiare la Telekom România.

De-a lungul timpului, a devenit membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Vorbind de pasiuni, altele în afară de Bursă, în prezent face cursuri de zbor pentru aeronave ultrauşoare (ULM). Cum se împacă toate aceste activităţi?

„În cazul meu se împacă armonios. Sunt foarte norocos că lucrez pentru Sphera, o companie listată unde printre altele sunt responsabil şi de activitatea de Investors Relations. De aceea am un contact constant cu ecosistemul Bursei. Dar chiar şi înainte de acest job eram la curent. Ştii cum e, întotdeauna reuşeşti să-ţi faci timp pentru pasiuni”, afirmă el.

Valentin investeşte doar în acţiuni şi pe termen lung. Stă preponderent pe piaţa locală, dar are şi o pondere de aproximativ 30% pe pieţe externe, cu precădere SUA. Portofoliul lui este diversificat pe companii din mai multe sectoare, în mare parte fiind vorba de servicii, bănci, tehnologie, bunuri de larg consum şi, ceva mai puţin, energie. „Fiecare sector poate avea companiile lui magice.”


Valentin Budeş, investitor: „Dacă ai în faţă un orizont suficient de lung, de exemplu 15 ani şi dacă adaugi constant şi regulat, aproape că nu contează cum arată piaţa.”


Acesta spune că pieţei de capital locale îi lipsesc emitenţii şi lichiditatea – „Cred că cele două vin la pachet” – cu toate că în ultimii ani au intrat la tranzacţionare un număr ridicat de companii. Ba chiar a participat la unele plasamente private derulate în ultima perioadă, cum ar fi cele de la Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), Simtel Team şi Softbinator Technologies.

„Acum toată lumea este cu gândul la Hidroelectrica. Apoi orice este bine-venit. Important este să ajungem în situaţia de a avea de unde alege”, susţine investitorul.

Dacă l-am întrebat de pierderi, am căutat să aflu şi ce câştiguri a avut, cel puţin în anul trecut. Nu a reuşit însă să-şi facă socotelile până acum. „Lucrez cu suficient de mulţi brokeri cât să nu-mi fie la îndemână să am o consolidare de total market return”. Care a fost strategia sa în ultimele luni?

„Am tot acumulat. Am stabilit ca în fiecare lună cam în aceeaşi perioadă să adaug pe titlurile deja prezente în portofoliu. Dacă ai în faţă un orizont suficient de lung, de exemplu 15 ani şi dacă adaugi constant şi regulat, aproape că nu contează cum arată piaţa. Sunt un jucător, nu mă feresc de risc atât timp cât este asumat. Investind pe termen lung şi foarte lung, mă interesează în primul rând perspectivele. Apoi mă uit pe financiare”, spune el.

Din fiecare criză, Valentin a reînvăţat două lecţii de bază pentru investitori. Prima, nu poţi bate piaţa. A doua, dacă ai răbdare şi disciplină, poţi face bani. Având o strategie pe termen lung şi ştiind că nu poate bate piaţa, este investit mereu, dar are întotdeauna un fond de rezervă pentru oportunităţi care se ivesc.

„Fiind însă un investitor pătimaş, când o acţiune scade mă enervez că am luat, iar când creşte mă enervez că nu am luat suficient. Drept consecinţă, sunt veşnic nemulţumit”, spune el deschis. Celor care se gândesc să testeze apele Bursei, investitorul le recomandă să se grăbească, dar să fie disciplinaţi. Totodată, îi îndeamnă să fie puternici şi să reziste tentaţiilor, să nu-şi lichideze niciodată portofoliul.

„Va fi o călătorie complicată în care vor apărea nenumărate situaţii aparent logice pentru care să lichidezi deţinerile pentru că ai nevoie şi pentru că ştii tu că le vei reface. Nu e deloc aşa uşor, iar toate motivele pentru care ai putea să decizi acest lucru se vor dovedi nerentabile în timp”, conchide Valentin Budeş.

Dicţionarul investitorului:

Œ Rentabilitatea totală (total return) reprezintă o măsură a performanţei şi este rata reală de rentabilitate a unei investiţii sau a unui ansamblu de investiţii pe o anumită perioadă de evaluare. Aceasta include dobânzi (în cazul obligaţiunilor), câştiguri de capital şi dividende repartizate de companii în acea perioadă. Altfel spus, rentabilitatea totală a unei investiţii sau a unui portofoliu include atât venituri, cât şi dinamica activelor. Este exprimată ca procent din suma investită iniţial.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.