Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Dar creează şi oportunităţi”

Autor: Claudia Medrega Postat la 24 mai 2022 127 afişări

„Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului.

Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învăţat este să continui mereu să construiesc şi să îmbunătăţesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă şi creează efecte de şoc. A sta pe loc şi nemişcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Şi asta va crea întotdeauna oportunităţi”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experienţă de circa trei decenii în banking. Economia românească va simţi impactul mai larg al războiului de la graniţă dintre Rusia şi Ucraina din cauza efectelor generale de şoc, după cum anticipează şeful First Bank. Vedem deja preţuri mai mari la energie şi resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanţului de aprovizionare cu alimente şi mărfuri. Desigur, un război atât de aproape şi în Europa are un impact negativ şi asupra sentimentului general şi încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaţionistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflaţia creşte peste tot, inclusiv în România”.

În condiţiile în care războiul a crescut şi mai mult presiunile inflaţioniste, vedem şi ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum şi la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieţei cu întârziere, dar şi consumatorii vor trebui să fie pregătiţi pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aştept ca dobânzile de pe piaţa interbancară să fie mai mari, aşa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul aşteptat pentru întregul an şi urmează să vină mai multe creşteri, în conformitate cu celelalte economii emergente şi ţări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile şi consumatorii, în condiţiile în care cresc preţurile la alimente, la energie, dar şi dobânzile. Pe piaţa valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puţin leul faţă de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că şi preţul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate pieţele imediat după începutul războiului, şeful First Bank nu se aşteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârşitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflaţie şi de diferenţa reală a ratelor dobânzilor între euro şi lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.


Carte de vizită:

Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat;

♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziţia de country manager al RBS Rusia;

♦Ž El are o experienţă de peste 30 de ani în sectorul bancar internaţional, în cadrul Royal Bank of Scotland şi ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naţionale şi regionale, precum şi gestionarea unor active şi portofolii în regiuni şi pe pieţe foarte diverse, în principal în Europa Centrală şi de Est. Paardekooper a lucrat în Ţările de Jos, Regatul Unit, Rusia şi CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în America Latină;

♦ În perioada 2016 - 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS şi a coordonat cu succes operaţiunile de restructurare şi cedare de active ale băncii pe pieţele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.


Din perspectiva evoluţiei economiei, şeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situaţie în viitor în condiţiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicţii nici privind apariţia pandemiei COVID-19 şi nici privind apariţia războiului de la graniţă. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veştile privind creşterea PIB au fost bune, România înregistrând o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituţiile financiare internaţionale şi băncile locale au redus prognozele privind creşterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia şi al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este şi relaţia comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcţii şi bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alţi producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări şi de potenţiale efecte negative ale războiului există şi atuuri ale României. „România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului. Evoluţii precum proximitatea de pieţele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte ţări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană şi nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependenţă de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependenţă este mult mai mică decât pentru multe alte ţări ale UE”.

România consumă mai mult gaz decât produce şi există o mică dependenţă de Rusia, continuă şeful First Bank. Dependenţa de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro şi nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potenţialul constă în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autorităţile din România având în vedere noul context? „Autorităţile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătăţirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală şi crearea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distraşi; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, şeful First Bank susţine că „este puternic” şi, deşi sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puţin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiţi la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice şi capabile să absoarbă un şoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creşterii PIB-ului, inflaţia, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank aminteşte şi că economia nu funcţionează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esenţial. „După cum am văzut în timpul restricţiilor pandemice, au existat trei servicii esenţiale la care oamenii au avut acces tot timpul şi pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile şi asistenţa medicală, dar şi băncile; deşi băncile nu au fost întotdeauna menţionate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar şi de acces la bani şi la servicii de procesare a plăţilor. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcţionează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă şi pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienţilor din toate segmentele şi din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienţilor care sunt activi în economia românească.” El susţine că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei şi în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuţie puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri şi clienţi corporativi de pe piaţa medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienţilor români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine şi putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea şi schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.


First Bank în cifre

Œ În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

 Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

Ž Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de 2020, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“.

 Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

 Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

‘ La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

’ Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă.

" În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei.


Paardekooper aminteşte că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienţii pot obţine consiliere personală şi personalizată, precum şi încheierea de tranzacţii, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi şi credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienţilor să obţină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare şi trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică şeful First Bank.

În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“. Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creştere cu 46,4% faţă de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidităţii a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operaţională ridicată permite băncii să investească în proiecte şi campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi creşterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susţine că are ca obiectiv oferirea de produse şi servicii de top ce permit efectuarea de operaţiuni bancare într-un mod simplu şi eficient, garantând clienţilor o experienţă de utilizare modernă şi adaptată nevoilor lor.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.