Criza ne-a transformat în nemţi fără să ne dăm seama

Postat la 08 martie 2021 589 afişări

Criza ne-a transformat în nemţi fără să ne dăm seama

Conform unui studiu internaţional realizat de banca olandeză ING, românii au ajuns în fruntea clasamentului european în această criză în ceea ce priveşte intenţia de economisire - 83% faţă de 82% - polonezi, 80% - turci, 71% - cehi şi o medie europeană de 66,5%.

Cu imaginea crizei de acum un deceniu în faţă, decizia conştientă a românilor de a economisi mai mulţi bani este corelată şi cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se aşteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăţi financiare pe fondul pandemiei, în timp ce la polul opus se află olandezii cu 16%, luxemburghezii cu 20%, belgienii şi germanii cu 23%, spune studiul ING.

Este adevărat că această intenţie de economisire este susţinută şi de dublarea salariilor în ultimul deceniu: salariul mediu a crescut cu 100%, iar salariul minim cu 120%, în timp ce cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 15%, iar inflaţia cu 20%.

Pentru a-şi creşte veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procent la nivel european. În telemuncă lucrezi mult mai mult decât dacă eşti la birou.

Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuşi să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate, menţionează ING.

Dacă citim rezultatele acestui studiu, parcă nu suntem noi, românii, parcă ING ne-a confundat cu germani.  

Dar datele statistice ale Băncii Naţionale vin să susţină studiul ING în ceea ce priveşte economisirea.

Depozitele în lei ale populaţiei  au crescut cu 16,5% în ultimul an, respectiv între ianuarie 2021 şi ianuarie 2020, ajungând la 153 de miliarde de lei.  Depozitele în valută au crescut cu 16,2%, până la 106 miliarde de lei (21,76 miliarde de euro). Dacă scădem creşterea cursului valutar leu/euro, ajungem la o creştere reală în valută de 14,2%.

Creşterea depozitelor bancare ale persoanelor fizice a avut loc în ciuda faptului că dobânzile la lei au fost în scădere, iar cele în valută sunt de „zero şi ceva la sută pe an”.

Dacă ne uităm la credite, în această perioadă de criză creditele în lei ale populaţiei au crescut cu 9% ajungând la un sold de 119 miliarde de lei, iar creditele în valută au scăzut cu 9,1%, soldul fiind de 30,9 miliarde de lei.

Teama de criză şi faptul că am fost închişi în casă în perioada de lockdown total - 15 martie 2020 - 15 mai 2020 -, plus celelalte restricţii în perioada de semilockdown ne-au pus în postura de a reduce cheltuielile, ceea ce remarcă şi studiul ING.

„Aproape 75% dintre români au luat decizia de a-şi reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Pe următoarele locuri se află turcii cu 73%, polonezii cu 70%, italienii şi spaniolii cu 66%”, menţionează studiul ING.

Pentru că piaţa financiară românească nu este bogată în produse de economisire, cei mai mulţi dintre români preferă să-şi ţină banii la bancă şi foarte puţini investesc pe piaţa de capital, adică în acţiuni, fonduri mutuale sau obligaţiuni private.

Noroc că Ministerul Finanţelor a vândut în premieră titluri de stat Fidelis pe Bursă, ceea ce a scos din hibernare câteva mii de români, care au cumpărat aceste titluri de stat, fiind atraşi de dobânda mult mai mare oferită de generosul stat, faţă de bănci: 4,5% vs. 3% la lei sau 1,5% la euro vs. 0,75%. Ca să nu mai vorbim că titlurile de stat nu sunt impozitate, în timp ce câştigurile din depozitele bancare, adică dobânda, poartă un impozit de 16%.

Problema băncilor din România, dar şi a tuturor băncilor din Europa, este că populaţia a ajuns să economisească prea mult, nu mai ia atât de multe credite şi şi-a limitat consumul.

Pentru că au prea mulţi bani şi nu au ce să facă cu ei, iar dobânzile pe care le plătesc costă, băncile europene au început să introducă treptat dobânzi negative şi pentru persoanele fizice. Cine nu vrea ca la scadenţă să aibă în cont mai puţini bani decât a depus, trebuie să scoată banii din bancă şi să-i ducă în altă parte. Chiar băncile recomandă clienţilor acest lucru. Germanii, campionii economisirii, se confruntă cu această situaţie, respectiv cu dobânzi negative.

Noroc că în România băncile nu pot da la depozite dobânzi negative, conform legii.

Această criză, care poartă urmări pozitive din criza anterioară, de acum un deceniu, ne-a făcut să fim mai conservatori, mai prudenţi, şi să ne transformăm, fără să vrem, în nemţi.

Acest model este bun, dar să nu dureze prea mult, pentru că ar frâna revenirea economică.

(cristian.hostiuc@zf.ro)

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Criza,
economisire,
dobanzi,
populatie,
banci,
credite

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.