România priveşte de pe margine în terenul inovaţiei mondiale

Autor: Ioana Matei Postat la 31 ianuarie 2013 86 afişări

Inovaţia rămâne o prioritate în strategiile de business din întreaga lume, dar ritmul accelerat de dezvoltare creează tensiune în rândul liderilor din mediul de afaceri. Echilibrul dintre dorinţa de globalizare a inovaţiei şi frica de a proteja totuşi descoperirile extrem de costisitoare este un punct fierbinte în agenda executivilor din 25 de ţări. România nu există pe harta inovatorilor mondiali, deci priveşte jocul de pe margine.

TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece "campionii inovaţiei" fac parte din ţările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovaţiei, potrivit unui studiu global iniţiat de General Electric şi realizat de compania de cercetare StrategyOne. Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de ţări au trimis la concluzia că SUA, Germania şi Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovaţiei. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităţilor şi modul în care acestea promovează şi investesc în programe care ar putea ajuta inovaţia, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizaţie şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.

Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat "vertij" cauzat de încetinirea creşterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum şi concurenţa care vine din interiorul şi exteriorul pieţelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale şi îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, îşi doresc acces la pieţele globale şi promovarea inovaţiei specifice lor, dar în acelaşi timp sunt conştienţi de provocările concurenţei globale pe piaţa lor şi ar vrea să fie protejaţi de acestea. Totuşi, 91% dintre executivii interogaţi consideră inovaţia o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creşterea concurenţei şi ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre ţări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii şi posibilitatea de a intra pe noi pieţe, 90% dintre respondenţi considerând colaborarea esenţială pentru continuarea inovaţiei. Cele mai mari piedici în această direcţie sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere şi teama braconajului de talente.

Cert este că tendinţa generală a modelelor de afaceri este inovaţia, iar un rol esenţial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului şi al politicienilor. Modul în care ei ar trebui să acţioneze ar fi prin educarea şi dezvoltarea specialiştilor - 76% din directorii executivi doresc ca politicienii să încurajeze antreprenoriatul astfel încât să se creeze o legătură mai puternică între companii şi educaţie, - dar şi prin combaterea birocraţiei şi rutinei administrative, în special în privinţa accesării fondurilor şi stimulentelor, precum şi prin protejarea secretului comercial şi a proprietăţii intelectuale.

PRINCIPALELE GRIJI ALE EXECUTIVILOR SUNT CELE LEGATE DE PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE MOBILITATEA TALENTELOR, la nivel global începând cursa pentru atragerea celor mai bine pregătiţi şi mai valoroşi angajaţi. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a managerilor din întreaga lume vine în contextul în care ei manifestă o atitudine precaută şi chiar o oarecare teamă din cauza creşterii econonomice lente, potrivit economistului-şef al General Electric, Marco Annunziata: "Este un rezultat extrem de neaşteptat, deoarece ştim că inovaţia încurajează productivitatea, care este motorul cheie al creşterii economice". Tendinţa spre măsuri protecţioniste a corporaţiilor este o soluţie simplă, dar antiproductivă. Dacă România nu a fost inclusă în "Barometrul Inovaţiei Globale", în studiu au fost incluşi directori executivi din Polonia, considerată "un exemplu bun" pentru ţările din Europa Centrală şi de Est datorită modului în care managerii încearcă să rezolve problema birocraţiei şi să creeze un mediu mai flexibil pentru inovaţii. O particularitate a regiunii este dată de nivelul ridicat al "apetitului şi sprijinului populaţiei pentru companiile care doresc să inoveze". Potrivit oficialilor General Electric, succesul companiilor prin inovaţie necesită sprijin din partea autorilor de politici şi a societăţii civile şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei, dar şi asupra bunăstării generale şi nevoilor umane ale populaţiei.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
inovatie,
investitii,
strategii,
business,
ritm
/analize/romania-priveste-de-pe-margine-in-terenul-inovatiei-mondiale-10534701
10534701
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.