"Experienţa preluării unei companii de stat este şocantă." Spusele lui Mihai David, fost director al Hidroelectrica, descriu experienţa personală prin care a trecut după ce a preluat conducerea unuia dintre cei mai mari producători de energie din România. Discuţia despre management privat la companiile de stat a pornit în lumea mai, când şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România Jeffrey Franks a anunţat, ca măsură convenită deja cu Guvernul României, privatizarea conducerii companiilor de stat cu pierderi. Dezbaterea ZF Expert cu tema "Management privat la companiile de stat. Funcţionează, nu funcţionează?" a intenţionat să scoată la lumină viabilitatea unui astfel de demers.

"Managementul privat la companiile de stat şi eficientizarea acestora sunt două teme diferite. Viitorii manageri privaţi nu ar trebui să fie supuşi influenţei politice", a declarat David, care vede presiunile politice drept cauza principală a problemelor. În acelaşi registru, Bogdan Belciu, partener al PricewaterhouseCoopers, constată că, de regulă, companiile de stat sunt structuri care nu sunt prin definiţie orientate spre eficienţă: "Nu au un acţionar care să vrea un anumit câştig pentru banii investiţi. Ritmul cu care se mişcă lucrurile este mai lent, iar oamenii sunt mai puţin dispuşi să se schimbe". De aceea, spune Belciu, statul trebuie nu doar să schimbe managerul, ci mai ales să îi dea libertatea de acţiune pe seama unor obiective financiare bine stabilite.

Înainte de găsirea unui nou lider pentru o companie, analiştii văd necesară o analiză economică a acesteia şi stabilirea unor obiective clare. Consultantul financiar Ionel Blănculescu spune că o analiză-diagnostic corectă, competentă şi completă, trebuie să scoată la lumină toate elementele de fraudă din compania respectivă: "Doar aşa vor ieşi la iveală contracte total dezavantajoase şi alte aspecte pe care un manager trebuie să le cunoască în momentul în care preia conducerea". Procesul de selecţie a noilor directori ar urma să înceapă în lunile septembrie - octombrie. Gurile rele vorbesc însă doar de o demonstraţie de forţe în faţa FMI, "o acţiune de imagine care nu va produce schimbări, dat fiind că puterea locală nu va renunţa la pierderea companiilor din sfera ei de interes", după cum rezumă Blănculescu.