Povestea omului care a reuşit ceea ce alţii îşi doresc: a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenţia de a primi acţiuni sau bani din compania sa

Postat la 01 iunie 2021 4305 afişări

Antreprenor de când se ştie, pentru businessul său Cornel Eftenoiu a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenţia de a primi acţiuni: soarele. El a dezvoltat o afacere cu sisteme fotovoltaice, care în plină pandemie şi-a dublat veniturile.

Darcom Energy a apărut ca urmare a unui interes pentru mediu pe care antreprenorul l-a dezvoltat încă din copilărie. „De când eram mic îmi doream să ajut natura, să construiesc ceva pentru a avea grijă de planetă şi voiam să creez soluţii de lungă durată pentru binele oamenilor.” A analizat mulţi ani piaţa, s-a documentat, a participat la diverse cursuri, a văzut ce se întâmplă în Europa şi în întreaga lume la nivel energetic, aşa că a decis să intre pe piaţa energiei regenerabile. „Este o piaţă cu un potenţial uriaş, în care te poţi dezvolta uşor, rapid şi eficient.”

Compania a fost creată în 2008 şi face parte dintr-un grup de firme constituit în 1992 – Darcom Group, care include companii active în mai multe domenii: tâmplărie de aluminiu şi PVC, tipografie şi print digital şi energie solară. „După ce am luat toate autorizaţiile de funcţionare am început activitatea cu partenerii noştri de la Victron Energy şi am pus soarele la treabă, aşa cum ne place nouă să spunem.

Astfel, de peste 13 ani oferim servicii de proiectare, comercializare, instalare, reparaţii şi întreţinere a sistemelor fotovoltaice de tip On-Grid, Off-Grid şi Hibrid.” Acum, idealul spre care se îndreaptă este reprezentat de casele solare sustenabile. „Şi totul începe cu un panou solar, primul pas în procesul de creştere a eficienţei energetice.”

Antreprenorul spune că Darcom Energy este un business în continuă creştere, care şi-a dublat cifra de afaceri în anul 2020, faţă de 2019. Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, de la 5,6 milioane, rezultatul din 2019, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Pentru anul în curs, el preconizează o creştere a cifrei de afaceri, „mai ales că programele susţinute de fondurile nerambursabile au deschis foarte mult apetitul celor care vor să achiziţioneze sisteme ce utilizează energie regenrabilă.” Şi zonele industriale au devenit mai interesate de eficientizarea costurilor, adaugă el. „Astăzi, un sistem este de 30 de ori mai ieftin comparativ cu acum 50 de ani, când s-a lansat. A fost o premieră istorică anul trecut, când energia din surse regenerabile a fost principala sursă de producţie de electricitate în Europa, depăşind combustibilii fosili. Potrivit datelor publicate de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, sursele regenerabile au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019. Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.”

Sistemele energetice construite de Darcom Energy au o durată de viaţă de minimum 15 ani şi, din analizele companiei, reiese că 80% dintre clienţi sunt din zona industrială. „Avem fabrici, corporaţii, clădiri mari de birouri care îşi doresc eficientizare şi scăderea costurilor. Avem şi clienţi care au depozite foarte mari ce îşi doresc instalare de panouri şi pot deveni prosumeri, adică îşi pot vinde energia produsă. În ultimii ani, avem tot mai multe persoane fizice care îşi doresc să devină prosumeri.” Prosumatorii, explică Eftenoiu, sunt cei care nu doar consumă energie din reţeaua electrică, ci şi produc si livrează energie din surse regenerabile. Ei produc pentru consumul propriu şi injectează surplusul în reţea, contra cost, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul lor de energie electrică. „Legislaţia permite vânzare de până la 100 Kw. Din 2020 a devenit mult mai uşor să fii prosumer, iar Darcom Energy se ocupă de acest aspect, prin consultanţă şi autorizaţii.”

În ceea ce priveşte canalele de comercializare a produselor, „ne câştigăm clienţii atât online, cât şi offline”, spune antreprenorul. În 2020 şi jumătate din anul 2021 compania a vândut mai mult prin online: „site şi social media”. Platforma companiei include şi un magazin online unde sunt prezentate peste 500 de produse, stocate în depozitul propriu, iar paleta de produse poate fi mărită foarte mult, în funcţie de proiecte. „Ne plac provocările tehnice şi implementarea de soluţii care nu mai există pe piaţa din România şi Europa. În acest caz, aprovizionăm personalizat.” În offline businessul e prezent la târguri, conferinţe şi evenimente din industrie, unde se ajunge uşor la public. Darcom Energy are două sedii, în Bucureşti şi în Târgu-Jiu. De-a lungul anilor de activitate, mai ales în perioada de început, Cornel Eftenoiu spune că a întâmpinat destul de multe provocări, mai ales în perioada de început, când în România nu erau atât de cunoscute sistemele fotovoltaice. „Mereu primeam întrebări precum: «Ce impact are asupra mediului?», «Cum protejez mediul?», «Cum pot eficientiza producţia?», «În cât timp îmi amortizez investiţia?»”. Astăzi, ne bucurăm să nu mai primim aceste întrebări şi ne place că lumea a înţeles exact beneficiile energiei regenerabile şi tot mai mulţi apelează la serviciile şi produsele noastre.”

Pe viitor, planul companiei este să extindă echipa, care în prezent numără 15 angajaţi, dar şi să crească prin parteneriate, aşa cum a făcut-o şi până acum. „Avem numeroase proiecte cu fonduri europene, ce pot fi uşor de implementat, cu montatorii autorizaţi de panouri fotovoltaice, cărora le oferim suport în consultanţă şi în gestiunea autorizaţiilor necesare proiectului, cât şi în gestiunea relaţiei cu Ministerul Mediului. Lucrăm şi cu dezvoltatorii imobliari, completăm cu soluţii de stabilitate energetică prin sistemele de stocare cu sau fără panouri fotovoltaice. Lucrăm şi cu retailerii de specialitate, acolo unde putem livra multe soluţii uşor de implementat, de exemplu kituri DIY. Desigur, lucrăm şi cu carosierii, în special cu cei care echipează maşini speciale pentru intervenţii, food truckuri şi vanuri, cărora le furnizăm soluţii electrice.”

Despre sine, Cornel Eftenoiu spune că „sunt antreprenor de când mă cunosc şi asta m-a ajutat foarte mult în viaţă”. Până să creeze Darcom Energy a lucrat la businessurile familiei, Darcom Group, unde a activat singur sau ca partener în următoarele industrii: printing, construcţii – tâmplărie PVC, construcţii metalice în domeniul alimentar şi HoReCa. Printre pasiunile sale se numără automobilele, tehnologia şi gadgeturile. „Şi, dincolo de toate, sunt un om fericit. Pe lângă pasiunea mea pentru tehnică şi inovaţii, studiile la Politehnica Bucureşti şi cursurile de specializare în energie şi nu numai m-au ajutat ca astăzi să fiu cea mai bună versiune a mea. Continui să merg la cursuri diverse pentru a-mi crea exeperienţe şi pentru a dobândi cunoştinţe.”

Făcând o radiografie a pieţei locale, antreprenorul spune că România s-a angajat prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 să reducă până în 2030 cu 43,9% emisiile ETS faţă de valorile din 2005 şi să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30,7%. „Aceste angajamente reprezintă efortul ţării noastre de a contribui la atingerea ţintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene până în 2030: reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%.” În România, continuă Eftenoiu, citând datele Deloitte, gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară. „În anul 2019, consumul total de gaze naturale a fost de 121,2 TWh (78,9 TWh au reprezentat consum noncasnic), din care producţia internă a acoperit 78%, iar restul a fost importat. În plus, cărbunele rămâne resursa energetică primară de bază în componenţa mixului energetic. Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, caracterizează cărbunele drept «un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale». În fapt, în perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a Sistemului Energetic Naţional (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.”

Green Deal-ul european impune la nivelul uniunii tranziţia către o economie sustenabilă, incluzând aici şi tranziţia de la cărbune şi combustibili fosili la energie produsă din surse regenerabile; Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, ideea folosirii combustibililor fosili drept combustibili de tranziţie de la cărbune nu a fost acceptată decât marginal, notează antreprenorul, făcând în continuare referire la datele Deloitte. „În acest context, tranziţia energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon şi energie din surse regenerabile se citeşte în cheia subiectelor delicate, scindată între obligaţia de a se alinia noilor tendinţe energetice la nivel european şi obligaţia de a asigura necesarul de energie naţional fără costuri suplimentare excesive. Astfel, la nivel european, investiţiile necesare pentru realizarea ţintelor fixate pentru 2030 se ridică la 7 trilioane de dolari, în timp ce, în România, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice evaluează investiţiile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse la 22,6 miliarde de euro, excluzând necesarul de investiţii pentru satisfacerea cererii de energie în perioada 2021-2030.”

Anticipând dificultăţile acestei tranziţii, continuă Eftenoiu, Uniunea Europeană a lansat un mecanism de finanţare dedicat regiunilor dependente de industrii ce produc gaze cu efect de seră. „Fondul pentru Tranziţie Justă, cu un buget de 17,5 miliarde de euro, va finanţa investiţiile ce vor susţine tranziţia anumitor regiuni intens dependente de cărbune către o industrie sustenabilă. În plus, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, instrument dedicat relansării economiei europene în urma pandemiei, cu un buget impresionant, de peste 650 de miliarde de euro, va susţine o dublă tranziţie: climatică şi digitală. Astfel, 37% din totalul bugetului va consta în investiţii ce au ca obiectiv îndeplinirea ţintelor climatice, în timp ce 20% din acesta va consta în investiţii ce au ca obiectiv digitalizarea.”

În acest context, antreprenorul spune că ecuaţia tranziţiei energetice a României rămâne complicată, având în vedere că doar 35% dintre locuinţele din România sunt racordate la reţeaua de gaze, iar conductele de gaz din piaţa locală însumau, la finalul anului 2019, aproape 42.300 de kilometri (mai puţin de jumătate din reţeaua de gaze a Ungariei). „Mai mult, aproape 1 miliard de euro urmează să fie alocaţi extinderii reţelei de gaze a României în următorii şapte ani, un semnal că, în primă instanţă, gazul natural ar putea deveni combustibilul ales pentru eliminarea progresivă a cărbunelui.”

Astfel, conchide el, „România va trebui să hotărască rapid modul în care va realiza tranziţia energetică. Fie va înţelege schimbarea în cheia oportunităţilor şi va profita de liniile de finanţare deschise (sau care urmează a fi deschise la nivel european) pentru a atinge ţintele asumate prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, fie va continua să construiască noi capacităţi pentru combustibili fosili, urmând să realizeze a doua tranziţie energetică ulterior şi în mod decuplat de la ajutoarele europene.”

Urmărește Business Magazin

Aleph Story. De ce sunt mici salariile atât de mici în România?

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.